La 13 mai 1476, după strălucita victorie de la Vaslui (10 ianuarie 1475) repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește cu oastea din Adrianopol și începe marea campanie împotriva Moldovei. Tătarii atacă Moldova din est iar însăși sultanul conduce Armata otomană din sud. Ștefan cel Mare este nevoit să permită grosului armatei formate din răzeși să-și apere casele de tătari rămânând cu armata de curte în fața inamicului principal. Urma să aibă loc Bătălia de la Valea Albă (Bătălia de la Războieni) la 26 iulie 1476. Scopul atacului otoman, susținut și de tătari, era preluarea cetăților Chilia și Cetatea Albă și înlocuirea lui Ștefan cu alt domnitor loial Imperiului. Ștefan cel Mare a solicitat ajutor militar țărilor creștine ale Europei, dar majoritatea lor au refuzat. Unicul ajutor a venit de la Matei Corvin, regele Ungariei. Oastea sultanului număra 150 000 oameni, din care 90 000 luptători, la care se adăugau 12 000 de munteni a lui Laioltă Basarab și forțele tătărești de 30 000 călăreți. Tuturor le se opune oastea moldavă a lui Ștefan cel Mare numărând 40 000 oșteni. Din cauza inferiorității mari de forțe, Ștefan rămas doar cu 10 000 boieri, se retrage, satele din calea dușmanului fiind părăsite și ogoarele arse. La 25 km nord-vest de Roman, pe un platou împădurit, Ștefan organizează o tabără întărită cu un șanț, val de pământ și trunchiuri de copaci. Prin această amplasare a liniei de apărare Ștefan își asigura o cale de retragere în Transilvania. Bătălia a durat 2 zile după care Ștefan cu oastea se retrage în pădure, pierzând 200 morți și 800 prizonieri, în schimb otomanii au pierdut 30 000 oameni. Bătălia a fost câștigata de sultan dar acesta nu a putut nimici oastea Moldovei. Garnizoanele Cetăților Neamț, Suceava și Hotin au reușit să respingă atacurile otomane. Ștefan a refăcut o armată de 16 000 oșteni și a hărțuit otomanii până la retragerea sultanului peste Dunăre, o parte din prăzi fiind recuperată.
La 13 mai 1860 are loc Bătălia de la Catalafim: trupele de voluntari patrioţi italieni conduse de Giuseppe Garibaldi, înfrâng armata regatului Neapole. În 1861 trupele lui Garibaldi au cucerit Sicilia și Neapole, care s-au unit astfel cu regatul Sardiniei și Piemontului. În fapt, în anul 1861 întreaga Italie, cu excepția Romei (aflată sub autoritatea Papei) și a Veneției (rămasă sub control austriac), a fost unificată. Giuseppe Garibaldi (1807-1882) a fost un general, om politic și patriot italian considerat a fi unul dintre „părinții patriei” italiene. Garibaldi a fost un personaj istoric esențial al Risorgimentului italian, deoarece a condus și a luptat personal într-un număr mare de campanii militare care au permis construirea unei Italii unite. A fost supranumit „eroul a două lumi” datorită acțiunilor militare pe care le-a întreprins atât în America de Sud cât și în Europa, și care i-au adus o considerabilă notorietate atât în Italia cât și peste hotare. Aceasta se datorează mediatizării excepționale pe plan internațional de care a beneficiat, la nivelul epocii sale, presa relatând, adesea romanțat, epopeea sa. Cei mai mari scriitori, în special francezi, Victor Hugo, Alexandre Dumas, George Sand și-au exprimat admirația față de el.
La 13 mai 1904 s-a născut Elvira Godeanu, o cunoscută actriță română de film, radio, teatru formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. Elvira Godeanu (1904-1991) a interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Ea rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale.
În ziua de 13 mai 1930 a decedat Fridtjof Nansen, explorator și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Campion la schi și la patinaj în tinerețe, a condus echipa care a efectuat prima traversare a Groenlandei prin interior în 1888, și a devenit celebru pe plan internațional după ce a ajuns la 86°14′ latitudine nordică în cadrul expediţiei spre Polul Nord din 1893-1896. Deși a renunțat la explorări după ce s-a întors în Norvegia, tehnicile și inovațiile sale de călătorie polară, în ceea ce privește echipamentul și îmbrăcămintea, au influențat o generație de expediții arctice și antarctice. În ultimul deceniu al vieții, Nansen s-a dedicat în principal Ligii Naţiunilor, după numirea sa în 1921 ca înalt comisar pentru refugiați. În 1922 a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru munca depusă în favoarea persoanelor dislocate în urma Primului Război Mondial și a conflictelor asociate acestuia. Printre inițiativele introduse de el s-a numărat „paşaportul Nansen” pentru apatrizi, un certificat recunoscut de peste 50 de țări. El a lucrat în folosul refugiaților până la moartea sa subită din 1930. Memoria lui Nansen este cinstită de multe țări, iar numele său este comemorat prin botezarea cu numele său a mai multe forme de relief, în special în regiunile polare.
La 13 mai 2008 s-a stins din viață vestitul actor de teatru și film român, de origine basarabeană, Colea Răutu (Nicolai Rutcovschi), popularitate căruia i-au adus filmele „Moara cu noroc”, „Răscoala”, „Neamul Șoimăreștilor”, „Mihai Viteazul”, „Cel mai iubit dintre pământeni”.
Colea Răutu (Nicolai Rutcovschi) s-a născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Limbenii Noi, județul Bălți. A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutcovschi. A învățat la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, așa cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociornița” din București. Viitorul actor a urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, după absolvirea căruia a fost mai întâi corist la Opera din Cluj.
Actorul Colea Răutu a debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș”, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”.
În perioada anilor 1952-1968 Colea Răutu este actor la Teatrul Giulești. A jucat pentru scurt timp și la Teatrul din Pitești. La inițiativa lui Sică Alexandrescu a fost invitat să joace și la Teatrul Național din București. A debutat în film, interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda. Rolul său de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești, cât și străine și în seriale de televiziune. Actorul Colea Răutu s-a produs în roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.
Colea Răutu a fost şi un apropiat colaborator al Teatrului Naţional Radiofonic, printre spectacolele înregistrate de acesta la radioul public aflându-se „Gaiţele” de Alexandru Chiritescu, „Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway, dramatizare de Nicolae Neagoe, „Departe de lumea dezlănţuită” de Thomas Hardy, traducere de Bianca Zamfirescu şi Eugenia Popescu Ciucea, dramatizare de Nicolae Neagoe.
Pentru realizările sale artistice deosebite, Colea Răutu a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii: titlul de Artist Emerit, Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, premiul ACIN pentru întreaga activitate (1988), Premiul la Festivalul de film de la Karlovy-Vary, Premiul Festivalului de film de la Moscova, a fost unul dintre laureaţii Galei „Vârsta de Aur” (2001), ai Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie (Premiul de Excelență în Cinematografia Românească, 2002), iar la 30 mai 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”. Actorul Colea Răutu a murit la 13 mai 2008, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, la vârsta de 95 de ani, în urma unor complicaţii provocate de o boală incurabilă, fiind înmormântat cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, pe Aleea Actorilor.
Nichita Stănescu l-a numit pe Colea Răutu „actorul de geniu” şi „un om dizolvat total în omenie”.
Adoratorii artei cinematografice din Ucraina au putut să admire jocul excelent al actorului român, Colea Răutu, în filmele despre popoarele băștinașe din America – „Apachen”, „Ulzana” etc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com