La 13 octombrie 1843, în localitatea Borlești, județul Neamț, s-a născut Ştefan G. Vârcolici, critic literar, publicist şi traducător român, membru corespondent al Academiei Române (din 1887). A arătat un interes deosebit tălmăcirilor din limba spaniolă, traducerea sa a celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu. Din 1871, membru al „Junimii”, participând activ la toate formele de manifestare ale acesteia: şedinţe de cenaclu, „prelecţiuni populare”, publicaţii. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Iaşi. Debutează în revista „Din Moldova” (1862) şi colaborează la revista „Convorbiri literare”. Admirator consecvent al lui Mihai Eminescu şi unul dintre discipolii credincioşi ai lui Titu Maiorescu, Ştefan Vârgolici a rămas junimist până la moarte. Despre el, lacob Negruzzi a scris: „Statornic junimist în timpurile bune, ca şi în timpurile rele, Vârgolici este tipul unui foarte bun profesor”. A decedat in ziua de 29 iulie 1897, la Iași şi a fost înmormântat la cimitirul „Eternitatea”.
La 13 octombrie 1850, în orăşelul Crasna (actualmente în regiunea Cernăuţi) s-a născut Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet, unul dintre pionierii istoriei literare româneşti. „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului. A decedat în anul 1909.
În ziua de 13 octombrie a anului 1887 a încetat din viaţă pictorul paşoptist Constantin Lecca. Constantin Lecca (1807-1887) a fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental. A pictat numeroase compoziții și portrete de inspirație istorică, precum și portrete ale protipendadei momentului. Ca editor, a înființat prima tipografie din Craiova și prima revistă culturală din Oltenia – „Mozaic”, în 1838. Ca pedagog, a activat timp de cincisprezece ani ca profesor de desen la Școala Centrală din Craiova, iar după Revoluţia din 1848 a fost profesor de desen la Colegiul „Sfântul Sava” din București. Constantin Lecca a fost un susținător necondiţionat al Unirii și independenței Principatelor Române.
La 13 octombrie 2002, cu prilejul împlinirii a 360 de ani de la organizarea Sinodului de la Iaşi (1642-2002), la Catedrala mitropolitană din Iaşi, a fost proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. Proclamarea canonizării a avut loc în Romania, după ce, în anul 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a însuşit canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, făcută de Biserica Ortodoxă Ucraineană în decembrie 1996, şi a hotărât ca ziua de pomenire a acestuia, în calendarul ortodox român, să fie data de 22 decembrie, ziua trecerii sale la Domnul.
Sinodul de la Iaşi a fost un eveniment de însemnătate mondială. În octombrie 1642, la Iaşi, în Sala Gotică a Bisericii „Trei Ierarhi“, o seamă de înalţi prelaţi, reprezentanţi ai Ortodoxiei ruse (ucrainene), greceşti şi latine discutau pe marginea unui act extrem de important pentru Biserica Răsăritului – „Mărturisirea de credinţă” a Mitropolitului Kievului Petru Movilă. O pravilă stabilită de acesta pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina, ce avea să fie extinsă, în urma Sinodului de la Iaşi, în întreaga Ortodoxie.
La 13 octombrie 2013 a decedat renumita cântăreaţă de muzică populară Angela Moldovan. Este cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei. S-a născut în data de 19 septembrie 1927, la Chişinău. S-a mutat alături de familie la Târgu-Mureş, apoi la Timişoara şi Suceava. Angela Moldovan a absolvit două facultăţi, Conservatorul şi Facultatea de Litere. În timpul studenţiei a cântat în corul Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani.
Melodia cu care s-a lansat Angela Moldovan este „La oglindă”, cântec pe care l-a învăţat de la bunica sa din Basarabia. În 1956 a întreprins cu Ansamblul „Ciocârlia” un turneu internaţional pe traseul China, Coreea de Nord, Vietnamul şi Uniunea Sovietică. În anul 1957 a fost acceptată în Ansamblul Armatei şi a participat la Festivalul Internaţional al Tineretului de la Moscova, unde a câştigat trofeul şi Marele premiu pentru muzica populară. În 1962 Angela Moldovan a susţinut un turneu în Statele Unite ale Americii cu 64 de spectacole în 56 de oraşe.
Repertoriul interpretei a fost făcut, in marea lui majoritate, din culegerile sale personale. Numeroase premii la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale încununează cariera de peste jumătate de veac în slujba cântecului popular românesc a doamnei Angela Moldovan.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com