La 14 decembrie 1467, armata lui Ștefan cel Mare i-a atacat pe invadatorii unguri, conduși de Matei Corvin, și a dat foc oralului Baia. Campania ungară la est de Carpați a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare pe tron şi pentru a readuce Moldova în sfera de influenţă ungară. Regele ungar Matei Corvin, a atacat cu un efectiv de 25.000 oameni, armată mai bine echipată decât cea a lui Ştefan cel Mare, precum şi dotată cu artilerie, inclusiv de asediu. Până la Bătălia de la Baia, domnitorul moldovean a adoptat o strategie defensivă, permiţând ungurilor să înainteze, după care a atacat Baia dându-i în prealabil foc. S-au dat lupte crâncene pe străzile nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă), soldate cu mari pierderi omeneşti pentru ambele oşti. Potrivit surselor ungare, Ştefan cel Mare a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei.
Totuşi, trebuie de menţionat că o parte din armata lui Ştefan cel Mare nu a atacat. Era un fel de trădare, care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa. După bătălie, Ştefan cel Mare a executat 24 mari boieri trădători, printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă. După bătălia de la Baia, regele ungar Matei Corvin, care a fost rănit, se retrase cu restul armatei sale. Încheiată cu mari pierderi umane şi pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea asupra Ţării Moldovei.
La 14 decembrie 1503 s-a născut Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician și medic francez. Celebritatea lui Nostradamus (1503-1566) se datorează lucrării „Les Propheties”, a cărei primă ediție a apărut în 1555. De la publicarea ei, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfășurau sau urmau să se întâmple în lume. Lucrările lui Nostradamus sunt realizate din catrene multe dintre ele au fost de-a lungul timpului interpretate sau traduse greșit. Nostradamus este o figură proeminentă a Renașterii Franceze și profețiile sale sunt strâns legate de aplicarea Codului Bibliei, cât și a altor lucrări despre profeții. Cel mai renumit cercetător al operei și vieții sale este românul Vlaicu Ionescu.
La 14 decembrie 1918, în localitatea Galbeni, judeţul Bacău, s-a născut Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române. Pe linie paternă, era urmașul unuia dintre frații lui Ion Creangă. Radu Beligan a pus bazele Teatrului de Comedie din Bucureşti (1960), al cărui director a fost în perioada 1960–1968. S-a produs în filmele „O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, „Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea.
În ziua de 14 decembrie a anului 1989 a decedat Andrei Saharov, fizician şi activist public rus, laureat al Premiului Nobel pentru pace (1975). El a participat la cercetările şi crearea armei termonucleare. Este unul dintre creatorii bombei cu hidrogen sovietice. La finele anilor 50 s-a pronunţat pentru limitarea şi încetarea testelor nucleare. În anul 1988 Parlamentul European a iniţiat Premiul internaţional „Andrei Saharov” pentru activitatea umanitară în domeniul drepturilor omului.
La 14 decembrie 1994 a murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „a vorbit cu Dumnezeu”. Petrache Lupu (1907-1994) a fost un cioban din localitatea Maglavit din Oltenia, care a avut mai multe viziuni divine. Acesta L-ar fi văzut pe Dumnezeu, ca un „moţ”, lângă o salcie, care i-a spus ca oamenii trebuie să se pocăiască, şi ca el trebuie să transmită mesajul preotului din sat. Viziunea s-a repetat timp de trei ori, în trei vineri consecutive. Din acel moment, viaţa ciobanului şi a comunei avea să fie alta. S-a declanșat un fenomen de masă, Maglavitul devenind loc de pelerinaj pentru mulțimi de oameni. Ologii aruncau cârjele, orbii îşi recăpătau vederea, oamenii muţi începeau să vorbească…
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com