Anul 1465. Bucureştiul este atestat documentar ca reşedinţă domnească a voievodului muntean Radu cel Frumos (1462 – 1478). Aşezarea este atestată documentar pentru prima data la 20 septembrie 1459, într-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor boieri. Bucureştiul a fost ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii 1558 – 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.
Anul 1777. S-a născut poetul Costache Conachi, scriitor şi om politic din Moldova, unul dintre primii poeţi romani moderni. Lirica sa, cu foarte rare excepţii, este prin excelenţă erotică, senzuală şi sentimentală. (d.04.02.1849). Costache Conachi (1777-1849), descendent dintr-o familie boierească fanariotă, a ocupat înalte funcții dregătorești în Moldova.
Anul 1918. Se constituie Consiliul Naţional din Bucovina, sub conducerea lui Iancu Flondor, care milita pentru Unirea Bucovinei cu România.
Anul 1940. S-a născut vestitul actor ucrainean, artistul poporului din Ucraina, Les Serdiuk. S-a produs în mai multe filme, ultimul său rol fiind cel al cazacului Tovkaci din filmul „Taras Bulba”. Les Serdiuk s-a stins din viaţă în anul 2010.
Anul 1944. A avut loc masacrul de la Moisei. Trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Acești țărani ardeleni erau internați în lagărele de muncă din orașul Vișeu de Sus, fiind acuzați de „trădare de patrie”, de patriotism românesc ori partizanat. În condițiile înaintării forțelor militare aliate, cei mai mulți dintre cei încorporați în unități de muncă obligatorie au dezertat, încercând să treacă linia frontului și să se întoarcă în localitățile de domiciliu. Unii au reușit, alții, între care și cei uciși la Moisei, au fost prinși de jandarmii unguri de front și duși într-un lagăr improvizat în casa unui evreu transilvănean deportat în lagărele de exterminare naziste. În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de către soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. În continuare au fost uciși și ceilalți români. Masacrul s-a întâmplat pe la orele 15, în aceeași noapte, militarii incendiind satul și arzând circa 300 de case. Cadavrele intrate deja în putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită după câțiva ani de un obelisc din piatră.
Anul 1962. Începe criza rachetelor cubaneze. Un avion U-2, zburând deasupra Cubei, face fotografii ale armelor nucleare sovietice. Criza rachetelor cubaneze a fost o confruntare între Uniunea Sovietică și Statele Unite în legătură cu rachetele nucleare sovietice din Cuba. Criza a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul când Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în al Treilea Război Mondial. În timpul crizei, în afara rachetelor, au fost deplasați și câteva mii de soldați sovietici. Conform unor date furnizate de ministerul apărării, un număr de 64 de soldați sovietici și-au pierdut viața. Sursele rusești nu precizează însă și cauza.
La 14 octombrie are loc hramul oraşului Chişinău. Biserica Măzărache – biserica Acoperământul Maicii Domnului, este cea mai veche biserică a Chişinăului, (fondată în 1752), care se înalţă pe dealul, de unde a pornit oraşul, care s-a întins în jurul izvorului de la poalele dealului. Chişinăul a primit statutul de oraş în 1818, la câţiva ani după intrarea în componenţa Imperiului Rus (la 1812). În anul 1436, considerat ca an de fondare al Chişinăului, pe acest loc era doar o fântână şi o aşezare tătărească în apropierea unei păduri. Ziua oraşului este sărbătorita la 14 octombrie, de marea sărbătoare religioasă Acoperământul Maicii Domnului (stil vechi) – adică sărbătoarea acelei prime biserici a Chişinăului.
La 14 octombrie în Ucraina este marcată pe stil vechi sărbătoarea ortodoxă Acoperământul Maicii Domnului. De asemenea, este Ziua apărătorilor şi apărătoarelor Patriei, Ziua căzăcimii şi Ziua Armatei Insurecţionale Ucrainene. Sărbătoarea apărătorilor şi apărătoarelor Patriei a fost instituită la 14 octombrie în anul 2014, printr-un decret prezidenţial. La 14 iulie 2021 Rada Supremă a Ucrainei a modificat denumirea sărbătorii – Ziua apărătorului şi apărătoarei Patriei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com