În ziua de 15 octombrie a anului 70 î.e.n. S-a născut poetul latin Virgiliu (Publius Vergilius Maro). Publius Vergilius Maro (70-19 î.e.n.) este autor al epopeii în versuri „Aeneis” („Eneida”), considerată epopeea națională a romanilor.
La 15 octombrie 1451, la Reuseni, Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, tatăl lui Ștefan cel Mare, a fost ucis de către Petru Aron. Bogdan al II-lea Muşat, domn al Moldovei în perioada 2 octombrie 1449 – 15 octombrie 1451, după unii istorici este fiul din flori al lui Alexandru cel Bun, mama sa fiind necunoscută, iar după alţii, este fratele lui Alexandru cel Bun. A fost în relații foarte bune cu Iancu de Hunedoara, care l-a susținut la luarea tronului. Bogdan al II-lea a fost tatăl lui Ștefan cel Mare, cel mai longeviv și iubit domnitor român moldovean din toate timpurile. A fost căsătorit cu doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul Suceava. Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei după alungarea lui Alexandru al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron, Bogdan al II-lea a fost ucis la Reuseni. Aici, între anii 1503-1504, fiul său, Ștefan cel Mare, a ridicat o biserică.
La 15 octombrie 1595 a început Bătălia de la Giurgiu între armata lui Mihai Viteazul şi cea turcă, care a durat până la 20 octombrie. Ariergarda otomană a fost surprinsă şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberaţi. Bătălia de la Giurgiu a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini.
La 15 octombrie 1833, la Florenţa a decedat Michał Kleofas Ogiński, compozitor polonez, teoretician muzical, scriitor politic, diplomat. Ogiński (1765-1833) a fost unul dintre liderii revoltei Kościuszko. Din 1790 a fost ambasador al Rzeczipospolitei în Olanda, apoi din 1791 în Marea Britanie. În 1794 a participat la răscoala din Lituania, condusă de Kościuszko. Ulterior, a fost agent polonez la Constantinopol şi Paris. În 1810 s-a mutat la Sankt Petersburg și, devenind senator al Imperiului Rus, s-a implicat activ în politică. Între anii 1810-1812 a fost om de încredere al lui Alexandru I. În 1817 s-a mutat la Vilnius și apoi, din motive de sănătate, în 1823 s-a mutat la Florenţa, unde și-a trăit ultimii 10 ani din viață. Capodopera muzicală a sa este polonaia „Adio la patrie”. Această lucrare, creată în 1794, este pe bună dreptate considerată cea mai bună creație a lui Michael Kleofas Ogiński . Istoricii cred că compozitorul a scris o polonaie, plecând brusc din Rzeczpospolita în legătură cu suprimarea de către trupele rusești a insurecției Tadeusz Kosciuszko. Polina Ogiński (organ și vioară) exprimă cel mai bine starea de spirit a compozitorului, dorința sa pentru patrie. Simbolizează despărțirea cu țara, și în toate sensurile – ca o plecare pentru cordon și ca un rămas bun de la Rzeczpospolita, capturată de câștigători. Astăzi, în Polonia, această polonaie este considerată un simbol muzical. S-au făcut chiar propuneri pentru ea să devină imnul național.
La 15 octombrie 1923, la Vijniţa (actualmente regiunea Cernăuţi) s-a născut Temistocle Virsta, pictor, sculptor şi arhitect. Părinţii săi au fost învăţători, tatăl preda limba greacă, poate de aceea le-a dat feciorilor săi nume greceşti. A învăţat să picteze la meşterii populari din localitate. După intrarea Armatei Roşii în nordul Bucovinei, familia Virsta s-a mutat la Bucureşti, unde Temistocle a început să studieze pictura. Şi-a continuat studiile la Paris, apoi la Academia de arte din Veneţia. În anii 60 a devenit un pictor cunoscut, autor al compoziţiilor abstracte-expresive, care se evidenţiau prin coloritul pronunţat. A avut expoziţii personale la Paris, Berna, New York, Toronto şi în alte mari oraşe ale lumii. Temistocle Virsta afirma: „Eu sunt francez, dar am rămas pentru totdeauna ucrainean”. După obţinerea de către Ucraina a independenţei şi-a vizitat de mai multe ori baştina. A sponsorizat Colegiul de artă din Vijniţa. A decedat Temistocle Virsta în 2017. Recent la Cernăuți, în semn de omagiu, a avut loc o expoziție de tablouri create de penelul maestrului Temistocle Virsta.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com