Anul 1521. Domnitorul Țării Românești Neagoe Basarab, ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, moare și este urmat de fiul său, Teodosie. Neagoe Basarab (1459-1521) a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Soția sa a fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici. Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani), iar în timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole. Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină „ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”. Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română.
Anul 1642. A început Sinodul de la Iași. A fost o întâlnire bisericească ortodoxă ce a avut loc în orașul Iași din Principatul Moldovei, în perioada 15 septembrie – 27 octombrie 1642, convocată de patriarhul ecumenic Partenie I al Constantinopolului, cu sprijinul domnului moldovean Vasile Lupu. Scopul sinodului a fost cel de a contracara anumite erori doctrinare catolice și protestante care pătrunseseră în teologia ortodoxă și de a elabora o declarație ortodoxă cuprinzătoare cu privire la adevărul de credință. Cuprinzând atât reprezentanți ai bisericilor ortodoxe grecești, cât și slave, el a condamnat învățăturile calviniste ale lui Chiril Lukaris și a ratificat catehismul lui Petru Movilă – „Declarația de credință”, cunoscută și sub numele de „Mărturisirea Ortodoxă”, o descriere a învățăturilor creștin-ortodoxe într-un format de tip întrebare-răspuns. „Declarația de credință” a devenit fundamentală pentru stabilirea atitudinii lumii ortodoxe față de învățăturile Reformei. Principala contribuție a sinodului a fost restaurarea unității în Biserica Ortodoxă prin promulgarea unei declarații de autoritate convenite de toate bisericile majore.
Anul 1848. A avut loc cea de a treia Adunare Națională de la Blaj. La ea ţăranii români au venit în număr de aproximativ 60.000, înarmaţi cu lănci şi furci. Nu a fost recunoscută „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria şi au fost reafirmate revendicările ţărănimii iobage. Convocarea unei noi adunări naţionale a fost determinată de o serie de factori, precum evenimentele din cursul verii, rezistenţa ţărănească, poziţia antiunionistă a regimentelor româneşti de graniţă, constituirea celor trei nuclee revoluţionare, care au împiedicat de facto uniunea Transilvaniei cu Ungaria. La toate acestea s-au adăugat recrutările pentru armata ungară, care s-au lovit de nesupunerea comunităţilor româneşti, soldate cu arestări, în urma expediţiilor militare şi chiar, în multe cazuri, cu condamnări la moarte. Totodată, pe fundalul trecerii la conflict armat între guvernul revoluţionar ungar şi Austria constituţională s-a pus problema organizării mişcării revoluţionare româneşti, ca şi a reevaluării programului naţional. Adunarea a mai cerut desfiinţarea robotelor, a execuţiilor militare. De asemenea, a fost elaborat un document „Memoriu al poporului român din Transilvania”. Susţinând principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu, participanţii la adunare au cerut în numele lor şi „al fraţilor din Principatele Dunărene” unirea tuturor românilor într-o uniune de popoare libere, sub conducerea Austriei.
La 15 septembrie este marcată Ziua internațională a democrației. Spre deosebire de tipurile nedemocratice de administrare (totalitare, autoritare), democrația nu simplifică relațiile în societate și stat, între popor și putere cu metode de presiune puternice și primitive, ci, din contra, le complică. Asemenea procese democratice ca alegerile și reformele constituționale, încheierea acordurilor de pace, ajută la menținerea echilibrului între diferite interese politice, întăresc stabilitatea și reduc riscul apariției violenței.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com