La 18 noiembrie 1473 a început bătălia de la Vodnău (Vodna) (18-20 noiembrie) în care Ștefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domnul Munteniei, care era sprijinit de oști otomane. Oastea moldoveană ocupă Țara Românească. Prevăzând un atac al turcilor, domnul Moldovei a încercat să impună în Ţara Românească un domn fidel politicii sale antiotomane, scopul său fiind de a transforma acest teritoriu într-o bază de apărare, dar şi de acţiune, pentru momentul când sultanul avea să se îndrepte împotriva lui. El şi-a ales foarte bine momentul, când oastea lui Radu cel Frumos era împuţinată, datorită obligaţiei de a-l ajuta pe sultan în lupta cu hanul turkmen Uzun Hassan (1453 – 1478), fiind trimişi circa 12 000 oşteni. Localizarea acestei bătălii a fost făcută de Petre P. Panaitescu pe un afluent al râului Prahova, pârâul Vodna, aflat la circa 45 kilometri de Bucureşti. Radu a pierdut „şi a fugit cu toată oastea sa în cetatea sa de scaun, numită Dâmboviţa”. Domnul muntean este înfrânt decisiv la Cetatea Dâmboviţei, şi pierde domnia. În data de 24 noiembrie 1473, oastea moldovenească a intrat în „cetatea Dâmboviţei”, capturând multe dintre bunurile lui Radu cel Frumos. Stăpân pe capitala Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare l-a impus domn pe Laiotă Basarab, care nu se va menţine decât o lună.
La 18 noiembrie 1906, la Craiova s-a născut pictorul şi graficianul român, Corneliu Baba. Corneliu Baba este cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustrații de cărți. Primele lecţii de desen le ia de la tatăl sau, care studiase la Academia de Artă de la Viena. În 1920, pe scena Teatrului din Craiova, îl vede pentru prima oară pe George Enescu, al cărui chip şi interpretare îl impresionează profund. Din 1934 şi până în 1938 a studiat la Iaşi, avându-l ca profesor pe Nicolae Tonitza. Când a absolvit, în 1938, Academia de Arte Frumoase din Iaşi, a pornit să înfrunte singur căutările fără sfârşit şi chinuitoarele incertitudini ale îndeletnicirii sale de artist. Respectul pentru artă, pentru muncă, l-a făcut să-şi petreacă zile şi nopţi întregi în faţa unei pânze, să deseneze sute de schiţe pentru o compoziţie, să studieze, să şteargă ceea ce nu i se părea izbutit, să revină mereu până să ajungă la o imagine care să corespundă zbuciumului său lăuntric. Arta lui Corneliu Baba e în primul rând o meditaţie asupra lumii şi a vieţii. În 1942, compoziţia „Întoarcerea la sapă” a atras atenţia cercurilor artistice asupra sa. Pictorul Corneliu Baba a surprins prin prezentarea brută a vieţii de la ţară. El afirma: „Arta trebuie să emoţioneze. Un tablou trăieşte prin frumuseţea plastică a mijloacelor de exprimare şi prin sentimente dramatice adânc omeneşti. O pictură mare te tulbură, îţi dă emoţii puternice care te împiedică mult timp să o uiţi”. Artistul a expus în întreaga lume, iar picturile sale, înfăţişând ţărani, muncitori, dar şi artişti români celebri, au fost apreciate de critici.
Corneliu Baba a fost recompensat cu mai multe distincţii, în 1958 el a primit titlul de Maestru Emerit al Artei. A fost membru corespondent al Academiei de Arta din Berlin şi al Academiei „Tommaso Campanella” din Roma. În 1946 a început să predea la Universitatea din Iaşi, iar în 1958 a devenit profesor universitar la Bucureşti. S-a stins din viaţă la 28 decembrie 1997. Corneliu Baba este, prin toate aspectele artei lui, un pictor al omului. Dimensiunea umană este pretutindeni prezentă în arta lui. Prin arta sa, glorioasa tradiţie a picturii româneşti a atins unul din punctele cele mai înaintate ale dezvoltării ei.
La 18 noiembrie 1912 s-a născut în orașul Bălți din Basarabia ocupata de Rusia, actorul român Colea Răutu (Rutkovski ). A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chişinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, după cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociorniță” din Bucureşti. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. Colea Răutu a debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”. La inițiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti. Colea Răutu a fost distins cu titlul de Artist Emerit (1962). A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești cât și străine și în seriale de televiziune. Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda. A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.
Actorul a primit premiul ACIN în 1988 pentru întreaga activitate și s-a numărat printre laureații Galei „Vârsta de Aur” din 2001 ai Premiilor Naționale în Domeniul Teatrului și Galei Premiilor în Cinematografie. A decedat la 13 mai 2008, la București.
La 18 noiembrie 1932 a apărut Hotărârea CC al Partidului Comunist (bolșevic) din Ucraina „Cu privire la intensificarea achizițiilor de cereale”, care prevedea pedeapsa pentru neîndeplinirea planurilor de achiziționare a cerealelor. Gospodăriile sătești erau pedepsite cu impozite în natură, cu confiscarea cărnii, cartofilor, altor produse. În afară de aceasta, a fost adoptată hotărârea privind lupta împotriva elementelor contrarevoluționare. Sătenilor li se confisca pâinea potrivit articolului „crime contrarevoluționare”. Peste câteva zile, la 26 noiembrie a apărut decretul Comisarului poporului pentru justiție și Procurorului general al RSSU, în care se specifica: „represiunile sunt unele din cele mai puternice mijloace de depășire a opunerii rezistenței de clasă achiziționărilor de cereale”. Confiscarea tuturor rezervelor alimentare au cauzat Foametea din anii 1932-1933.
La 18 noiembrie 2021 a trecut la cele veşnice Benone Sinulescu, vestit interpret de muzică populară românească. De-a lungul carierei sale, Benone Sinulescu (1937-2021) a colaborat cu diverși interpreți de muzică populară printre care Irina Loghin. După 1989 a abordat și stilul etno-dance și a colaborat în acest sens cu formația Ro-Mania.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com