La 2 martie 1716 apare lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”, prima monografie geografică la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei. Ea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și complete de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică, etnografică ale Moldovei. Țara Moldovei este prezentată cu istoria sa, geografia fizică, fauna, instituțiile sale, structura socială și viața poporului. Ediția princeps a fost tradusă în limba germană (Frankfurt și Leipzig, 1771), de un geograf și profesor german, Anton Fiedrich Büsching, cu ajutorul lui Johan Ludwig Redslob, iar prima traducere în limba română a fost făcută în 1806, de către banul Vasile Vârnav și a fost publicată pentru întâia oară la Mănăstirea Neamț, în 19 august 1825, sub titlul „Scrisoarea Moldovei”.
La 2 martie, la Bucureşti a apărut primul număr al revistei „Columna lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu. Avea subtitlul „Politica, istoria, ştiinţele economice, jurispudenţie, medicina, ştiinţele naturale, poesia, literatura poporană, bibliografia”, modificat în 1876 ca „Revista mensuală pentru istorie, lingvistică şi psicologie poporană”. A fost moştenitoarea revistei „Traian”. Publicaţia a abandonat treptat profilul politic respectiv, devenind una dintre cele mai prestigioase reviste literare şi ştiinţifice ale epocii. I-a avut drept colaboratori pe G. Sion, I. Vulcan, A. Densuşianu, M. Gaster, Alexandru D. Xenopol, A. Odobescu.
La 2 martie 1939 cardinalul Eugenio Pacelli a fost ales Papă, luând numele de Pius al XII-lea. Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli – 1876 -1958), a fost Papă al Bisericii Catolice între anii 1939 – 1958. I s-a reproșat că nu a denunțat public holocaustul evreilor, dar dacă ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi întețit prigoana și asupra celorlalți evrei (în Roma din 8.000 de evrei au fost deportați circa 1.000). Exista și un plan de a-l răpi pe Papa și de-al pune sub „protecția” Reichului, în cazul în care ar fi condamnat holocaustul, cu planul ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia. În timpul Războiului Rece, Stalin a răspuns dorinței Papei Pius al XII-lea, ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace, cu celebra întrebare retorică „Dar câte divizii are Papa?”. În 1953, la moartea lui Stalin, Papa Pius al XII-lea a spus „Acum va vedea câte divizii avem”.
În ziua de 2 martie 1968 s-a stins din viaţă Grigore Nandriş, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford. Grigore Nandriș s-a născut la 17 ianuarie 1968 în satul Mahala de lângă Cernăuţi În 1925 lucrează ca profesor la Școala Normală, iar un an mai târziu este chemat profesor extraordinar la Catedra de filologie slavă a Universităţii din Cernăuţi, post pe care se va titulariza în 1929. De aici se va transfera ulterior la București. Tot în 1929 este ales președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, funcție pe care o va deține până în 1942. În această perioadă este și președintele asociației Przyjaciele Polski. Datorită prestigiului științific căpătat, Grigore Nandriș devine membru al Comisiei Dicționarului Academiei de Științe din Cracovia și i se acordă Medalia de Argint a Academiei Poloneze pentru Literatură din Varşovia. Grigore Nandriș este trimis în mai 1940 în misiune oficială, pentru a înființa un consulat român la Dublin. Blocat aici de război, lucrează la o școală pentru instruirea ofițerilor englezi ce urmau să fie parașutați în România. Susține frecvent emisiuni la Radio BBC. În 1945 este titularizat profesor la Școala de Studii Slavone Sud-Est-Europene din Londra, iar din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde va funcționa până la pensionare, în 1963. A fost de asemenea membru al Societății Academice Române, fondată de Octavian Bârlea, pentru intelectualii români aflați în exil.
La 2 martie 1992 Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a autorizat o intervenţie militară împotriva elementelor criminale separatiste de pe malul stâng al Nistrului. La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a primit statul de membru al ONU, Președintele Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva elementelor criminale de pe malul stâng al Nistrului. Ulterior ziua de 2 martie este consemnată drept Ziua memoriei – zi de comemorare a celor căzuţi în cadrul Războiului de pe Nistru (1990-1992) pentru apărarea independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Războiul de la Nistru, provocat și susținut pe toate căile de Rusia, nu a început nicidecum pe 2 martie 1992. În acea zi oraşul Dubăsari nimerise între două focuri deja pentru a patra oară. Războiul Transnistrean începe în realitate la 1-2 noiembrie 1990 cu ciocniri pe podul de la Dubăsari, când au murit primii polițiști și cetățeni din Dubăsari. În acea zi, forțele nostalgice după imperiul sovietic au început conflictul armat, care a degenerat într-un război nedeclarat al Rusiei împotriva tânărului stat Republica Moldova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com