La 21 aprilie 753 î.Hr., conform legendelor, a fost construită Roma de către Romului și Remus, marcând astfel nașterea vechiului Imperiu Roman. Romulus și Remus, fondatorii tradiționali ai Romei, au apărut în mitologia romană drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, avându-l ca tată pe zeul războiului, Marte. După cum se spune în legenda consemnată de Plutarh și Livius, Romulus a fost primul rege al Romei.
La 21 aprilie 1910 s-a stins din viaţă dramaturgul, actorul, regizorul, compozitorul ucrainean, Marko Kropyvniţki. Este autorul a circa 40 de piese. Şi-a început activitatea scenică într-un teatru de amatori, pe scena profesionistă a debutat în 1871, la Odesa. Marko Kropyvniţki a creat o şcoală de regie şi măiestrie actoricească. Ultima dată a apărut pe scenă la Kiev, declamând poezia „Călugărul” de Taras Şevcenko. La 7 aprilie 1910, la Odesa urma să joace într-un spectacol, dar din cauza bolii n-a putut s-o facă. A decedat în drum spre Kiev, la 21 aprilie. Corifeul teatrului ucrainean, Marko Kropyvniţki, a fost înmormântat la Harkiv.
La 21 aprilie 1973 s-a născut balerinul Alin Gheorghiu. Din 1992 a fost angajat la Opera Naţională Bucureşti, devenind din 1993 prim–balerin, iar din august 2002 solist la Landes Theater din Salzburg (Austria). Este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc. De-a lungul carierei Alin Gheorghiu a colaborat cu instituții de profil din România și din străinătate, a dansat alături de personalități ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor, Michelle Wiles, etc. Alin Gheorghiu a câștigat Premiul I la Concursul Național de Balet (1989 și 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) și a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, la Ambasada României de la Viena de către Președinția României în 2004.
În ziua de 21 aprilie a anului 1995, după ce a mărşăluit zece zile în condiţii de temperaturi extreme, inginerul Teodor Gheorghe Negoiţă, directorul Programului Românesc de Cercetări Polare, a ajuns , la ora 6:00 dimineaţa (ora Bucureştiului), la Polul Nord. Teodor Gh. Negoiţă a devenit astfel primul român care a atins Polul Nord. A condus prima staţie românească permanentă de cercetare şi explorare din Antarctica, Staţia Law-Racoviţă, fondata de el şi inaugurată în 2006. A decedat pe 26 martie 2011, la vârsta de 64 de ani.
La 21 aprilie 2008 a murit în Canada, sculptorul român Nicăpetre (Petrică Bălănică). Nicăpetre (1936-2008) a părăsit România în 1980, iar creația sa, realizată între 1962 – 1980, a fost devastată după refuzul artistului de a reveni în țară. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, artistul a continuat să deseneze (ciclul „Artistul și Natura”), să picteze (ciclul „Livezi înflorite”), să scrie (volumul autobiografic „Brăilița – Downtown – via UAP”) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați de furtună și din ce în ce mai rar, în piatră. În 1982 a reușit să expună în Toronto pictură și sculptură, iar în 1985 a avut o expoziție personală de sculptură la „Goethe Institute”. Acesta a fost începutul unei intense activități expoziționale care îi va aduce recunoașterea internațională.
Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor și prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii și în alte spații culturale de referință din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria. În 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internațional de Sculptură Henri Moore de la Hakone (Japonia).
Lucrarea premiată, „Adam și Eva”, sculptată în marmură, a intrat în colecția Muzeului Regal din Tokio. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (în 1989) și Nae Ionescu (în 2000), ambele în marmură, bustul lui Horia Stămatu (în 2001) în marmură, portretele lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com