La 23 iunie 1834 s-a născut Alexandru Odobescu, prozator și istoric român, membru al Societății Academice Române. Alexandru Odobescu (1834-1895) a fost ministru al monumentelor (1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei („Istoria arheologiei”, 1877) și al unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa, descoperit în perioada profesoratului său. A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene („Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor”, 1861). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeții Văcărești, Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII). Este autorul unor nuvele istorice „Mihnea Vodă cel Rău”, „Doamna Chiajna” (1860) și volume de eseuri.
În ziua de 23 iunie a anului 1852 a decedat pictorul rus, profesorul Academiei de Arte din Petersburg, Karl Briullov. Karl Briullov (1799-1852) este autorul renumitului tablou „Ultima zi a Pompeiului” (cel mai iubit tablou al genialului scriitor Nicolai Gogol). Între discipolii lui Karl Briullov au fost mai mulţi pictori ucraineni. Karl Briullov a contribuit la răscumpărarea din șerbie a lui Taras Şevcenko, poet naţional al ucrainenilor şi talentat pictor.
La 23 iunie 1889 s-a născut poeta rusa Anna Ahmatova, (Anna Gorenko). Anna Ahmatova (1889-1966) şi-a început activitatea în 1912, fiind considerată una din persoanele cele mai reprezentative ale curentului literar denumit „Acmeism”. După Revoluția Socialistă din Rusia, publicarea lucrărilor Annei Ahmatova a fost interzisă. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și publice lucrările. În 1956, după moartea lui Stalin, Anna Ahmatova a fost reabilitată și a redevenit una din persoanele cele mai importante din lumea literată a Uniunii Sovietice. În 1964 i s-a decernat Premiul internațional de poezie Aetna-Taormina, iar în 1965 i se decernează titlul de doctor honoris causa de către Universitatea Oxford din Regatul Unit. În 1964, la vârsta de 74 de ani, Anna Ahmatova a fost aleasă președinte al Uniunii Scriitorilor din Uniunea Sovietică. A tradus în rusă versuri ale poetului naţional al românilor Mihai Eminescu.
La 23 iunie 1917 se întrunesc la Chişinău, în Palatul Libertăţii, delegaţii comitetelor militare din Iaşi, Odesa, Chişinău, care hotărăsc constituirea „Sfatului împuterniciţilor soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni de pe frontul românesc”, organ central de coordonare a activităţii tuturor organizaţiilor ostăşeşti moldoveneşti din întreaga Rusie. Sfatul împuterniciţilor cere convocarea la Chişinău, pe baza proporţională, a Sfatului Ţării, care urmă să hotărască asupra proiectului autonomiei Basarabiei pe temeiul naţional şi teritorial. Se cerea, de asemenea, numirea de către guvernul rus în funcţia de comisar gubernial a unui român basarabean şi înlocuirea tuturor comisarilor judeţeni cu reprezentanţi ai basarabenilor, formarea de unităţi militare naţionale, învăţământ în limba naţională, demilitarizarea administraţiei s.a.
La 23 iunie 1944 a murit, la Londra (unde se stabilise), pictorul şi scriitorul evreu român Arthur Segal. Arhur Segal s-a născut la 23 iulie 1875, la Iași. În 1892 a plecat la studii în Berlin. La începutul anilor 1900 a studiat la Paris și în Italia. Ulterior, acesta s-a reîntors în Berlin, unde și-a început cariera. Din cauza Primului Război Mondial, a fost nevoit să se mute în Ascona, Elveţia, împreună cu familia sa, unde a devenit membru al curentului Dada. În 1920 Arthur Segal s-a restabilit la Berlin, unde și-a fondat propria școală de arte. Din cauza antisemitismului care creștea o dată cu naziştii, în anul 1933 a fugit din Germania, stabilindu-se mai întâi în Palma de Mallorca, apoi în Londra, unde și-a fondat o altă școală de arte. A decedat în anul 1944 la Londra. Opera sa este caracterizată de impresionism, expresionism şi dadaism, promovând un mesaj anti-război.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com