La 23 octombrie 1861, la Sibiu a fost înfiinţată „Asociaţiunea Transilvania pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român” („Astra”), cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania. Primul preşedinte al „Astrei” a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte – Timotei Cipariu şi secretar – George Bariţiu. Actualmente „Astra” are răspândite, atât în România, cât și în afara granițelor peste 70 de filiale. Andrei Șaguna (1808-1873) a fost mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Se spune că Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă. Prin Andrei Șaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, și prima care-și manifesta autonomia față de Stat. Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragerea în viața monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la hirotonirea ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Răşinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, în cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.
La 23 octombrie 1916, în cadrul Primului Război Mondial începe bătălia de la Târgu Jiu, în care cade la datorie generalul român Ion Dragalina. Aici s-a remarcat pentru prima oară legendara Ecaterina Teodoroiu, supranumita „Eroina de la Jiu”. Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) a fost cercetaşă şi participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărăşeşti, luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române. Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina Teodoroiu a plecat la Bucureşti pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetaşi din ţară. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la Bătălia de la Mărăşeşti, unde a murit comandând un pluton de infanterie, ultimele ei vorbe fiind: „Luptați băieți! Apărați țara!”. Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist.
La 23 octombrie 1925 s-a născut Radu Florescu, istoric american de origine română, profesor de istorie la Colegiul Boston. El a fost director al Centrului de Studii Est Europene de la Colegiul Boston. Radu Florescu (1925-2014) a fost un istoric și profesor universitar de origine română. Radu Florescu este autorul a numeroase articole academice și cărți referitoare la România și istoria României. Radu Florescu a obținut diplomele de licență și master de la Christ Church, Universitatea Oxford în Marea Britanie, înainte de a se muta în Statele Unite ale Americii, unde și-a completat studiile prin obținerea unui doctorat la Universitatea Indiana. A deținut poziția de profesor emerit de istorie la Colegiul Boston. În anul 1996 a fost numit consul onorific pentru regiunea New England de către Ministerul Afacerilor Externe al României.
La 23 octombrie 1940 s-a născut Pele – Edson Arantes do Nascimento – fotbalist profesionist brazilian retras, care este considerat a fi cel mai mare jucător din toate timpurile. În 1999 el a fost desemnat Jucătorul Secolului din Lume de Federaţia Internaţională de Istorie şi Statistică a Fotbalului. În același an, „France Football” le-a propus foștilor câștigători ai „Balonului de Aur” să aleagă Jucătorul Secolului; ei l-au ales pe Pelé. În 1999 Pelé a fost ales Sportivul Secolului de către Comitetul Olimpic Internaţional şi revista „Time” l-a inclus în lista lor cu 100 cei mai influenţi oameni ai secolului XX. În 2013 el a primit Premiul de Onoare a Balonului de Aur FIFA, în semn de recunoștință pentru cariera și realizările lui ca personalitate în lumea fotbalului. Pelé este cel mai de succes marcator în ligă din lume, cu 541 de goluri. În total Pelé a marcat 1281 de goluri în 1363 de meciuri. În timpul când făcea parte din lumea sportului, Pelé fost pentru o perioadă cel mai bine plătit sportiv din lume. În Brazilia, Pelé este considerat a fi un erou național pentru performanțele obținute în fotbal și sprijinul politicii de a îmbunătăți condițiile sociale ale săracilor. Pelé și-a început cariera la 15 ani jucând pentru „Santos” și pentru naţionala de fotbal a Braziliei, începând cu 16 ani. El are în palmares trei Campionate Mondiale de Fotbal câștigate: în 1958, 1962 şi 1970, fiind singurul jucător care a reușit această performanță. A decedat la 29 decembrie 2022.
La 23 octombrie 1956 a început Revoluția Ungară. O demonstrație studențească de pe străzile Budapestei a atras din ce în ce mai mulți aderenți și a dus la declanșarea revoluției anticomuniste maghiare din 1956. Sătui de conducerea lui Mátyás Rákosi, studenții au declanșat o demonstrație pașnică, care s-a transformat în revoluție violentă, sfârșită printr-un masacru comis de trupele sovietice. Pentru conducerea URSS aceasta a fost o nesupunere deschisă. De aceea în câteva zile a fost format un nou guvern prosovietic, condus de Janos Kadar, iar la 4 noiembrie trupele sovietice – 17 divizii cu un efectiv de 60 mii de militari şi circa 6 mii de tancuri, sub conducerea adjunctului ministrului Apărării, Ivan Konev, au înconjurat Budapesta şi au înăbuşit răscoala. Pierderile de vieți s-au estimat la circa 2.500 maghiari și 700 soldați sovietici, alți aproximativ 200.000 de locuitori au părăsit Ungaria, refugiindu-se în Occident.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com