La 25 august 325 e.n. Primul Sinod Ecumenic de la Niceea a hotărât regulile de stabilire a datei Paştelui pentru creştini. Primul Sinod Ecumenic a instituit şi regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului de la Niceea și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor ( sau „Pascalia”). Sinodul a fost convocat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman şi a credinţei creştine, i-a chemat pe episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra ereziei arianismului, doctrină conform căreia Iisus Hristos ar fi fost o creatură (prima creație a lui Dumnezeu), iar nu născut din veşnicie şi Dumnezeu adevărat.
La 25 august 1859, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, de la Paris, a fost recunoscută „de jure” dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite.
În ziua de 25 august a anului 1873 s-a născut actriţa Lucia Sturza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori. Din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L. S. Bulandra. Lucia Sturdza-Bulandra (1873- 1961) a fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.
La 25 august 1907 s-a stins din viață Lucia Sturza Bulandra, una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. Bogdan Petriceicu Hașdeu (nume la naștere Tadeu) s-a născut la 26 februarie 1838 la Hotin, după alte surse – la Cristinești, sat din apropierea Hotinului, unde a și copilărit, fiind botezat de preotul din Berestea. Este cel mai de vază descendent din familia celebră Hâjdău, fiul scriitorului basarabean Alexandru Hâjdău. Pe atunci Basarabia făcea parte din Imperiul Rus și după ce făcuse carte la Chișinău, Bogdan Petriceicu Hașdeu a studiat la Universitatea din Harkiv. Acolo, sub îndrumarea unor profesori vestiți, obține cunoștințe solide în domeniul filologiei și al lingvisticii. Cu unii dintre colegii de facultate, deveniți și ei savanți în domeniul lingvisticii, va coresponda în decursul vieții. După terminarea studiilor a slujit ca ofițer în armata rusă. La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, el a trecut în acest ținut pentru a scăpa de deznaționalizarea forțată practicată de administrația de ocupație. Rușii i-au cerut extrădarea, iar la refuzul autorităților române, i-au anulat dreptul de moștenire pe care-l avea asupra unor moșii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei. Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară. În anul 1858 Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a mutat la Iași, ca profesor de liceu și bibliotecar al Universității. A donat bibliotecii universitare 4.000 de volume. În acest timp Hașdeu a pus bazele mai multor publicații, în care apar poezii lirice, fabule, nuvele, lucrări critice scrise de el. În perioada 1876-1900 scriitorul și savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu deține funcția de director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât mai ales din cele străine referitoare la români.
În 1877 Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost ales membru al Academiei Române ca recunoaştere a calităţii operei sale de până atunci şi a spiritului său enciclopedist. Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București, unde a tipărit o parte din cursurile sale pline de originalitate și de cunoștințe vaste asupra literaturilor străine și a limbii române. Pentru studiul său „Cărțile populare ale românilor din secolul al XVII-lea în legătură cu literatura poporană cea nescrisă”, în anul 1880 i se acordă Premiul Academiei Române.
Viaţa lui Bogdan Petriceicu Haşdeu avea însă să poarte şi amprenta unei imense tragedii, unica lui fiică, Iulia Haşdeu – un copil genial şi precoce, care la vârsta de doi ani învăţa limba franceză, la cinci ani scria nuvele, la 11 ani compunea piese de teatru, iar la 16 ani devenea prima româncă înscrisă la prestigioasa Universitate Sorbona, depăşind legile firii – un caracter de o profunzime uimitoare, avea să moară la doar 18 ani, în urma unei pneumonii. După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, Bogdan Petriceicu Hașdeu a devenit mistic și fervent practicant al spiritismului. Cu acest scop a construit Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina. Acolo s-a stins din viață la 25 august
1907, lăsând în urmă o operă vastă și rezistentă timpurilor. Bogdan Petriceicu Hașdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României.
Opera lui Bogdan Petriceicu Hașdeu a servit drept obiect de studiu pentru cercetătorul cernăuțean Olexa Romaneț, monografia căruia a fost apreciată în cercurile științifice din Ucraina, Moldova și România.
La 25 august 2012, astronautul american Neil Armstrong, primul om care a păşit pe Luna, a încetat din viaţă la vârsta de 82 de ani, din cauza unor complicaţii survenite după o operaţie cardiovasculară. Neil Alden Armstrong (1930-2012) la 20 iulie 1969 şi colegul sau Buzz Aldrin au devenit primii oamenii care au pus piciorul pe Luna. Neil Armstrong este „un erou american împotriva voinţei lui”, un om care „şi-a servit naţiunea cu mândrie, ca pilot de marină, pilot de încercare, apoi astronaut”, se arata intr-un comunicat difuzat de familie după deces.
Astronautul s-a născut la 5 august 1930, în Wapakoneta, statul Ohio (nordul SUA). Şi-a început cariera la NASA, agenţia spaţiala americană, în 1955. Armstrong a fost însărcinat să conducă prima misiune lunară americană, la bordul capsulei Apollo 11, alături de astronauţii Buzz Aldrin şi Michael Collins. Acesta a ajuns pe Luna la bordul modulului Eagle la 20 iulie 1969 şi şi-a asigurat locul în istorie declarând, în momentul în care a păşit prima dată pe solul selenar: „Este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”. Echipajul Apollo 11 îşi îndeplinise misiunea şi aselenizase cu succes pe suprafaţa lunară. 600 de milioane de oameni au urmărit în direct aselenizarea şi au auzit faimoasa replică a lui Armstrong.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com