În ziua de 26 septembrie a anului 70 e.n. generalul roman Titus cucerește Ierusalimul. În luna august a anului 70 d.Hr. legionarii romani și-au înălțat drapelele în zona sacră a evreilor și au adus jertfe în fața lor. Deși jumătate de Ierusalim se află în mâinile dușmanului, deși – asemenea unor semne prevestitoare de rău – din Templul arzând se ridică sumbre coloane de fum, zeloții nu se predau. Ioan din Ghisala scapă, cu o ceată mai mare, din zona Templului în Orașul de Sus de pe colina vestică. Alții se refugiază în palatul lui Irod, cel cu turnuri puternice. Încă o dată Titus trebuie să introducă în luptă geniștii, artileria, mașinăriile-berbece, toată strălucita sa tehnică de asediu. În septembrie sunt trecute și aceste ziduri, cucerite ultimele bastioane; rezistența este înfrântă definitiv. Pierderile umane ale iudeilor sunt inimaginabil de mari. În timpul asediului s-au aflat în cetate, conform datelor lui Tacit, 600 000 de oameni. Josephus notează ca număr al prizonierilor, fără a socoti și crucificații și spintecații, 97.000 și adaugă că pe o singură poartă iudeii au scos într-un interval de trei luni 115.800 de cadavre.
La 26 septembrie 1387 domnul Moldovei, Petru I Musat, recunoaște suzeranitatea poloneză, în ziua de Înălţarea Sfintei Cruci printr-un act omagial făcut la Liov regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello. Petru al II-lea (Fiul Margaretei Mușata), numit și Petru Mușat de unii istorici, a fost domnul Moldovei între 1375 și decembrie 1391.
La 26 septembrie 1687 Partenonul din Atena a fost parţial distrus în cursul luptelor din forţele veneţiene şi cele ale Imperiului Otoman, în timpul războiului dintre cele doua puteri. Partenonul a fost construit în secolul V î.e.n., fiind închinat zeiţei Atena Partenos. A fost ridicat din iniţiativa lui Pericle, conducător al Atenei, ca semn de mulţumire pentru patroana cetăţii. Partenonul a fost construit pe locul unui vechi templu distrus de perşi. Lucrările au fost conduse de sculptorul Fidias, care a fost ajutat de arhitecţii Ictinios şi Callicrates. Monumentul, realizat în stil doric, adăpostea o statuie uriaşă a zeiţei Atena, care însă a fost furată şi distrusă cel mai probabil în timpul cruciadei din 1204. Templul, situat pe Acropole, este considerat o capodoperă a arhitecturii greceşti şi se număra printre cele mai faimoase construcţii din lume. În 1687, armata otomana a transformat templul în magazie de explozibil. În timpul unui atac al veneţienilor, Partenonul a fost parţial distrus, structura de rezistenţă a monumentului fiind avariată, iar sculpturile deteriorate în cea mai mare parte.
La 26 septembrie 1830, prin decret imperial, ţarul Rusiei acordă privilegii evreilor care doresc să se strămute în oraşele din Basarabia ţaristă.
La 26 septembrie 2016 a decedat Anastasia Istrati, interpretă de muzică populară din Republica Moldova. Anastasia Istrati s-a născut la 23 noiembrie 1942 în satul Sireţi, raionul Străşeni. A făcut studii la Școala de Muzică din Slobozia (1959-1963) în clasa de dirijor cor a profesorului Petre Stroiu. Anastasia a fost coristă în Capela „Doina” a Filarmonicii din Chişinău în anii 1963-1966 și 1974-1975 și la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău în anii 1977-1981 și din 1982. A fost solistă în orchestrele de muzică populară „Mugurel” (1966-1974) și „Fluieraș” (1974-1977). A fost în turnee în orașe ca Budapesta, Berlin, Madrid, Bruxelles. În 1967 a jucat într-un film muzical realizat de Emil Loteanu. A fost distinsă cu Premiul I la un Festival de Muzică Populară de la Moscova. În 2010 i s-a decernat Titlul onorific „Maestru în Artă”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com