Anul 1741. A murit Antonio Vivaldi, compozitor, violonist și dirijor italian, cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian. Antonio Lucio Vivaldi (1678-1741) a fost de profesie preot catolic. A murit ca urmare a unei îmbolnăviri subite și a fost înmormântat în cimitirul din dreptul Porții Carintiei (Kärtnertor) din Viena, pe locul în care se află în prezent clădirea centrală a Universității Tehnice din Viena. Este autorul celebrelor „Anotimpuri”.
Anul 1750. A murit Johann Sebastian Bach, compozitor şi dirijor unanim considerat ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică.
Anul 1834. A fost deschisă Universitatea „Sfântul Volodymyr” din Kiev, actualmente Universitatea Națională „Taras Șevcenko”.
Anul 1854. S-a născut Victor Babeș, bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de microbiologie, membru al Academiei Române. Victor Babeș (1854-1926) în colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei științe.
Anul 1880. S-a născut Volodymyr Vynnycenko, scriitor, publicist, activist politic și public. Volodymyr Vynnycenko (1880-1951) a fost vicepreședintele Radei Centrale, Președintele Directoriului Republicii Populare Ucrainene (1918-1919). Creațiile lui literare au fost apreciate de Ivan Franko și Lesea Ukrainka.
Anul 1914. A fost declanșat Primul Război Mondial (1914-1918) prin atacarea Serbiei de către Austria. După ce Serbia a respins condițiile ultimatumului dat cu cinci zile în urmă, Austro-Ungaria i-a declarat război, declanșând Primul Război Mondial. Cele doua mari coaliții militare intrate în conflict armat sunt: Tripla Alianță, în frunte cu Germania și Austro-Ungaria, și Antanta, în frunte cu Anglia, Franța și Rusia. În ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand, arhiducele Austriei și moștenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student naționalist sârb-bosniac. Acesta a făcut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, susținuți de „Mâna Neagră”, o societate secretă fondată de naționaliști pro-sârbi, cu legături în armata Serbiei.
Asasinatul a amorsat tensiunea gravă, care exista deja în Europa. Rebeliunile de la Sarajevo provocate de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand au fost instigate de minoritatea sârbă, care era nemulțumită de anexarea în 1908 a Bosniei și Herțegovinei de către imperiul Austro-Ungar, ca și de invadarea și ocuparea violentă a provinciei de către același imperiu, în 1878.
Deși acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru Primul Război Mondial, cauzele reale trebuie căutate în deceniile premergătoare, în rețeaua complexă de alianțe și contrabalansuri care s-au dezvoltat între diferitele puteri europene, în urma înfrângerii Franței și a proclamării Imperiului federal german (Al II-lea Reich), sub conducerea „cancelarului de fier”, Otto von Bismarck, în 1871. Cauzele Primului Război Mondial constituie o problemă complicată din cauza multitudinii factorilor implicați, între care: naționalismul, disputele anterioare nerezolvate, precum lipsa surselor de materie primă și de piețe de desfacere pentru industria central-europeană, sistemul de alianțe, guvernarea fragmentară, întârzieri și neînțelegeri în comunicația diplomatică, cursa înarmărilor etc.
Anul 1942. Cu scopul de a întări disciplina în rândul soldaților sovietici pe frontul de est al celui de-al Doilea Război Mondial, Iosif Stalin a dat Ordinul nr. 227, prin care interzicea soldaților să se retragă fără ordine explicite în acest sens, sub amenințarea Curții Marțiale.
La 28 iulie în Ucraina este marcată Ziua creștinării Rusiei Kievene. Totodată Biserica Ortodoxă îl comemorează pe cneazul Volodymyr, deopotrivă cu Apostolii, el fiind creștinatorul Rusiei Kievene. Convertirea la creștinism a poporului Rusiei Kievene a început în anul 988. Atunci a fost creată Mitropolia Kievului, subordonată Patriarhiei Constantinopolului.
La 28 iulie este Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, inițiată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH). Data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com