Anul 1600. Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău, și realizează astfel, prima unire politică a celor trei ţări române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei“. La recomandarea marii boierimi, domnitorul Mihai Viteazul a numit un domn în Moldova, subordonat sieși. La 21 octombrie 1599 Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Selimbar din 18 octombrie 1599.
Anul 1639. A fost încheiată construcţia Bisericii „Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, adevărată bijuterie arhitectonică. Aici se află mormintele lui Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir şi Vasile Lupu.
Anul 1889. Turnul Eiffel este deschis oficial spre vizitare publicului în timpul Expoziţiei Universale din Paris. Ideea construirii turnului a apărut când guvernul francez a decis ca pentru comemorarea centenarului Revoluţiei franceze, să organizeze o expoziţie internaţională. Autorităţile au iniţiat şi un concurs de proiectare a unui monument care să fie amplasat în centrul Parisului, în Champ-de-Mars. Au fost trimise peste 100 de proiecte, în final fiind selectat cel trimis de Gustave Eiffel, un inginer necunoscut la acea vreme. El a propus comisiei construirea unui turn de otel care să depăşească ca înălţime orice clădire din capitala Franţei. Structura a fost construită între anii 1887-1889 din fier forjat (după o tehnologie descoperită de inginerul român Gheorghe Pănculescu). A fost inaugurat la 31 martie 1889 și deschis pentru public la 6 mai. Turnul a fost cea mai înaltă construcţie din lume până în 1930, când a fost finalizată clădirea Chrysler din New York. Turnul Eiffel este înalt de 984 de picioare şi este asamblat din peste 18.000 de piese metalice, legate intre ele cu mai mult de un milion de nituri. Structura de oţel este susţinuta de patru stâlpi de piatră, din care se ridica patru coloane care se unesc, formând un singur turn vertical. În 1909, celebra construcţie a fost salvată de la demolare doar pentru că pe ea era montată antena pentru transmisiunile radio.
Anul 1938. A murit poetul Octavian Goga, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române (născut la 20 martie 1881).
Anul 1990. A fost organizat „Podul de flori” de peste Prut – prima deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republica Moldova. La momentul respectiv, Republica Moldova era republică unională, făcând parte, până la data de 27 august 1991, când și-a proclamat independența, din fosta Uniune Sovietică. Acțiunea, intitulată „Podul de flori de la Prut”, a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză, și invers, cetățenilor din Republica Moldova să treacă fără viză specială în România. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 kilometri de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani — Pererita, Stânca — Costești, Iași — Sculeni, Ungheni — Pod Ungheni, Albița — Leușeni, Fălciu — Țiganca, Oancea — Cahul și Galați — Giurgiulești. După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com