Anul 1783. Țarina Ecaterina cea Mare a proclamat ca teritoriu rusesc peninsula Crimeea, după anexarea ei de către Rusia. La anexarea de către Imperiul ţarist, în toate regiunile Hanatului Crimeii cucerite de ruși, exista o importantă populație creştina stabilă alcătuită din români. Rusia i-a mutat pe acești români în Munţii Caucaz sau în Siberia, aducând uneori în locul lor români din Basarabia, dar de cele mai multe ori înlocuindu-i cu ruși, ucraineni, sârbi, bulgari. Ultimele sate românești din Crimeea existau încă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Crimeea, oficial Republica Autonomă Crimeea, este o republică autonomă a Ucrainei, dar care ca urmare a crizei din 2014 a intrat, în rezultatul unui pseudo-referendum, în cadrul Rusiei. Anexarea Crimeii la Rusia în 2014 nu a fost recunoscută de comunitatea mondială. În prezent Ucraina a iniţiat Platforma Crimeea, susţinută de mai multe ţări, care prevede deocuparea peninsulei şi restabilirea integrităţii teritoriale a ţării.
Anul 1820. Este descoperită de țăranul Yorgos Kentrotas pe insula Milo din Marea Egee, celebra statuie grecească Venus din Milo. Sculptura Venus din Milo o reprezintă pe zeița greacă a iubirii și frumuseții, Afrodita (Venus la romani). Data creării ei este situată între anii 130 și 100 înainte de Hristos, fiind opera sculptorului Alexandros de Antioch. Braţele statuii şi soclul s-au pierdut.
Anul 1829. A apărut, la Bucureşti, „Curierul Românesc”, primul periodic important în limba româna din Tara Românească, editat de Ion Heliade-Rădulescu. „Curierul românesc” va apărea până la 19 aprilie/1 mai 1848, seria I şi 29 noiembrie/11 decembrie – 13/25 decembrie 1859, seria II.
Anul 1930. A avut loc premiera filmului „Pământ” al celebrului regizor ucrainean, Oleksandr Dovjenko. Este un film mut, în alb-negru, filmat cu un singur obiectiv, considerat până în prezent unul dintre cele mai bune în istoria cinematografiei. Este o dramă consacrată colectivizării, care a început în acea perioadă. Însă peisajele pitoreşti, livezile de lângă casele sătenilor provoacă întrebarea: dacă e aşa de frumos şi bine în satul ucrainean, atunci de ce e nevoie de colectivizare? Înainte de premieră filmul a fost examinat de 32 de comisii. La 8 aprilie 1930, la Kiev a avut loc demonstrarea filmului. Însă peste nouă zile, la 17 aprilie, filmul „Pământ” a fost interzis în mod oficial pentru „naturalism”. Au început atacurile în presă asupra regizorului. După publicarea unui pamflet în ziarul central „Izvestia”, Oleksandr Dovjenko a încărunţit timp de o noapte. Moscova, totuşi, a acceptat ca filmul „Pământ” să fie vândut în Occident. După festivalul de la Veneţia din 1932 Oleksandr Dovjenko a fost numit „Homer al cinematografiei”. În Uniunea Sovietică cenzura faţă de filmul „Pământ” a fost anulată abia în 1958, imediat după ce la Expoziţia mondială de la Bruxelles această peliculă a fost considerată unul dintre cele mai bune din toate timpurile şi pentru toate popoarele.
Anul 1973. A murit pictorul, graficianul, sculptorul şi ceramistul spaniol Pablo Picasso. Pablo Ruiz y Picasso, cunoscut ca Pablo Picasso, în anul 1900, în vârstă de nouăsprezece ani, își expune pentru prima dată lucrările în localul Els Quatre Gats („La patru pisici”) din Barcelona, unde se aduna avangarda artistică și intelectuală din capitala Cataloniei. Din 1904 se stabileşte în Franţa. A fost unul dintre cei mai de seamă exponenţi ai curentelor Cubist şi Suprarealist în pictură.
Anul 2004. A fost anunţată descoperirea, pe o fibulă de tip romano-bizantin din secolul al VI-lea, a primei imagini reprezentând chipul Mântuitorului Iisus Hristos de pe teritoriul României, în urma unor cercetări arheologice desfăşurate în localitatea Davideni din judeţul Neamţ.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com