La 9 ianuarie 1780 a plecat la cele veşnice Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf și traducător, descendent dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la București și va ajunge episcop de Râmnic (1773), filosof al istoriei, primul iluminist din Țara Românească. Născut în 1720, Chesarie de Râmnic şi-a făcut studiile la Şcoala domnească din Bucureşti. După ce a fost tuns în monahism, ajunge ecleziarh la Catedrala mitropolitană şi protosinghel al Mitropoliei. A tradus şi a tipărit în 1765 la Bucureşti scrierea lui Simion al Tesalonicului „Voroavă de întrebări şi răspunsuri”. În 1770 a făcut parte din delegaţia condusă de Mitropolitul Grigorie al II-lea care a plecat la Petersburg, pentru a cere sprijinul ţarinei Ecaterina a II-a. La 23 decembrie 1773 a fost ales episcop la Râmnic, păstorind până la moarte. Ca episcop a înfiinţat o şcoală în Bucureşti, alta în Craiova, a refăcut tiparniţa de la Râmnic, în care a imprimat peste zece cărţi româneşti. Prezintă un mare interes prefeţele celor şase Mineie, scrise de episcop, în care se ocupă de originea poporului şi a limbii române, de continuitatea lui în teritoriul fostei Dacii. Mineiele au contribuit la progresul limbii literare române, prin ele au intrat în limba noastră o serie de neologisme, de origine greacă şi latină.
În ziua de 9 ianuarie 1931, în localitatea Recaş, judeţul Timiş, s-a născut Ion Cojar, profesor român de actorie, cercetător, regizor de teatru și, ocazional, actor de film. Ion Cojar (1931-2009) este fondatorul unei metode unice ce a revoluționat școala românească de actorie. El a schimbat vechiul mod de înțelegere al actoriei în România, când actorul era învățat cum să joace teatru, să se prefacă, să interpreteze, să imite sau să mimeze trăiri, emoții sau personaje, cu unul nou care obligă actorii, regizorii și profesorii să creeze circumstanțele în care se poate naște adevărul de viață, iar actorul/actrița să treacă pe scenă sau la filmări prin procese realist-psihologice autentice, la finalul cărora să fie schimbat(ă) în mod real și personal ca om, astfel încât spectatorii să poată urmări procesele vieții, să poată înțelege și crede ceea ce văd și aud, să poată empatiza cu actorii. Ion Cojar a argumentat, de asemenea, că putem ști cu siguranță că actorul nu se preface sau că nu joacă teatru, ci trece printr-un proces autentic atunci când vedem schimbări organice instantanee în culoarea și textura feței sale, ca atunci când sângele îi inundă instantaneu vasele în momente importante, deoarece aceste transformări sunt imposibil de mimat. Ion Cojar spus mereu că „arta actorului nu are nimic în comun cu teatrul”, afirmație ce a devenit marca sa. Actorii profesioniști care au fost formați prin metoda pedagogică a lui Cojar tind să folosească în procesele lor de creație o metodă actoricească derivată din cea anterioară. Una dintre fostele lui studente, Luminiţa Gheorghiu, a câștigat premiul asociației criticilor de film din Los Angeles pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar. La nivel teoretic, Ion Cojar și-a adunat toate cercetările și descoperirile în cartea sa intitulată „O poetică a artei actorului”.
La 9 ianuarie 1980 a decedat la Iaşi, folcloristul și filologul român Petru Caraman. Petru Caraman (1898-1980) a fost un savant român, folclorist și filolog, exclus de la catedră de regimul comunist. În anul 1991 a devenit membru post mortem al Academiei Române. Petru Caraman s-a afirmat şi ca un slavist de mare anvergură, consultând cărţi precum „Colindul la români şi slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat”, „Studii de folclor” în trei volume. El este deseori citat şi de cercetătorii de folclor ucraineni, care recurg la metoda comparativă.
La 9 ianuarie 1924, în oraşul Tbilisi s-a născut clasicul cinematografiei mondiale, regizorul ucrainean, Serghei Paradjanov. El este slăvit şi considerat cetăţean al său de trei ţări – Armenia, Georgia şi Ucraina. În aceste ţări, pe atunci republici unionale, Paradjanov a trăit şi a creat. Indiferent unde a locuit Serghei Paradjanov, el a găsit întotdeauna izvor de inspiraţie şi prin artistismul său de neîntrecut şi-a realizat ideile. În Ucraina Serghei Paradjanov a creat capodopera sa cinematografică „Umbrele strămoşilor uitaţi”, care a fost menţionată cu premii la festivalurile internaţionale de film.
La 9 ianuarie 1951 a fost inaugurat oficial noul sediu ONU din New York. El a fost construit cu ajutorul donației făcute de John Davison Rockefeller Junior.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com