La 20 septembrie și-a sărbătorit frumosul jubileu de trei sferturi de veac „unul dintre cei mai Buni Profesori de Limba Română din Ucraina, Talentat Poet Român din regiunea Transcarpatică și cel mai serios Valorizator al Personalităților Marcante ale Neamului nostru născute în dreapta Tisei”, vorba colegilor săi, Iurie Moiș din Biserica Albă. Urându-i sănătate și pace, inspirație și gânduri înaripate, fericire și bunăstare, postăm pe site-ul „Libertății Cuvântului” o frumoasă poezie a Domniei Sale.
DOR
Un dor mereu mă cheamă,
Un dor nemărginit
De plai natal, de mama,
De graiul moștenit.
Un dor mereu mă doare,
Un dor de sfânta pace,
Din liniștea din floare,
Din iarba care tace.
Un dor mereu mă leagă,
Un dor de veșnicie,
De vatra mea cea dragă,
De oameni de-omenie.
Un dor mereu mă suie,
Un dor și-un legământ,
Spre astrul care nu e
Văzut de pe pământ.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com