Despre limba maternă s-au scris și se scriu în permanență versuri, proză, eseuri, cântece, balade, doine… Fiecare popor are limba lui și se mândrește cu asta. Pentru fiecare trăitor pe acest pământ limba maternă este poarta ce se deschide spre lume. În limba asta rostește primele cuvinte, recită primele poezii, râde, plânge, visează, speră, gândește, fiecare în limba lui.
Noi românii avem limba noastră română. Bogată, frumoasă, cântată de-a lungul secolelor de marii noștri înaintași. E bine ca fiecare om să cunoască mai multe limbi, dar pe a sa maternă este o datorie sfântă să o cunoști. Deși sunt profesoară de limba franceză, cunosc la perfecție și limba de stat și mai cunosc și alte limbi, dar pentru mine graiul meu e cel mai sfânt.
În limba mea maternă am publicat cărți, articole la ziare și reviste, vorbesc la conferințe, întâlniri, simpozioane, lansări de carte, în primul rând, în limba maternă, apoi și în alte limbi, dacă e nevoie.
Tot în limba maternă îi obișnuiesc să scrie și să compună și pe discipolii mei, din cenaclul literar „Lămâița” de la Liceul din Cupca. Desigur, că scriu uneori elevii noștri și în limba ucraineană, fac unele încercări de a scrie câte ceva, chiar și în limbi străine, dar principalul mod de a se exprima rămâne totuși limba maternă. Nu odată versurile lor au văzut lumina tiparului în ziarele noastre, dar și în revistele pentru copii „Recreația Mare” și „Prichindeii”. Iată și acum de ziua limbii materne au pregătit un ciclu de poezii despre cele 4 anotimpuri, despre pace, despre satul natal, despre Bucovina noastră, pe care le vor citi sau recita pe parcursul săptămânii dedicate graiului străbun.
Scriind și publicând de-a lungul anilor, mai mult proză și publicistică, nu puteam să nu scriu și versuri. Azi, aș vrea să propun cititorilor noștri o poezie dedicată limbii materne.
Este limba noastră
Doină și baladă,
Rugă și tămadă,
Pomii în livadă –
Este limba noastră.
Vis de vitejie,
Dulce armonie,
Fală și mândrie –
Este limba noastră.
Perlă carpatină,
Floare din grădină,
Splendidă, divină –
Este limba noastră.
Apă de izvor,
Speranță și amor,
Dragoste și dor –
Este limba noastră.
Trandafir în floare,
Rouă și răcoare,
Cânt de sărbătoare –
Este limba noastră.
Strămoșești țărâne,
Valuri de grâne,
Fața albă-a pâinii –
Este limba noastră.
Pasăre măiastră,
Busuioc în glastră,
Soare în fereastră –
Este limba noastră.
Ca româncă îmi iubesc vorba dulce românească, portul, credința, neamul, baștina. Cu ele plec în lume, și oriunde nu m-aș duce nu uit că acestea sunt valorile noastre spirituale.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com