Hrușăuți – „Plaiul lui Vodă” și al oamenilor cu suflet mare
Suflarea zefirului usucă brazdele din grădini, răsturnate astă toamnă, și trezește la viață pomii și arborii din livezi, sălciile de pe malurile pârâiașelor. Zburdalnicul vânt de primăvară mână pe cer norii plumburii de martie ca apoi să găsească loc pentru nourașii albi și singuratici, prevestitori de vreme bună.
Satul Hrușăuți, despărțit doar de un râuleț de Voloca, se întinde până la drumul internațional ce leagă Cernăuțiul cu Suceava și trece prin Codrii Cosminului. Hrușăuți, cu denumirea provenită de la cea a pârâului Hruchovetz, după cum figurează el pe harta Bucovinei din 1790, poate fi întâlnit și în vestita carte a lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”, apărută de sub tipar tot în veacul al XVIII-lea. Locul acesta a fost sfințit de sângele vărsat de arcașii lui Ștefan cel Mare în bătălia din Codrii Cosminului din toamna anului 1497, în care au învins oastea poloneză a regelui Ioan Albert. Se spune că polonezii și-au pus tabăra pe malul râului Derelui, astfel teritoriul satului de astăzi a intrat în aria câmpului de luptă.
Locuitorii Volocii și Hrușăuțiului, din generație în generație, se mândresc cu această pagină strălucită din istoria neamului românesc. În legendele satului există microtoponimul „Plaiul lui Vodă”, iar în curtea școlii din Voloca a fost ridicat bustul lui Ștefan cel Mare, străjuit de câțiva brazi înalți. De lângă el se deschide panorama Hrușăuțiului, cu Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, construită în anii 1993-2004. Creștinii ortodocși din Hrușăuți au pus la cale ctitorirea lăcașului sfânt pe vatra satului în anii 30 ai secolului trecut. A fost turnat fundamentul, dar a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial și biserica a rămas neconstruită. În prezent se pune la cale ridicarea în acel loc menit pentru altarul închinării a unei bisericuțe, enoriașii hrușăuțeni contând pe susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. De altfel, și zidirea Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel a fost realizată cu ajutorul primit din România. În fața altarului ei au rostit rugăciuni chiar doi președinți ai României – Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Chiar și pictarea frescelor a fost realizată în stilul care predomină în bisericile contemporane din România. Biserica a fost proiectată de Mihai Bojescu, fără studii în domeniu, dar cu har dumnezeiesc, pe care localnicii îl numesc „meșterul Manole”. El i-a încântat chiar pe arhitecții de la Kiev, care au sosit la Hrușăuți să verifice proiectul bisericii.
În Biserica de la Hrușăuți răsună cântări, de asemenea, inspirate de harul divin. Corul bisericesc de aici, condus de Gheorghe Sadovei, a obținut în 2011 titlul onorific de colectiv popular.
La Hrușăuți învățământul a început exact cu o sută de ani în urmă. În prezent procesul de instruire se desfășoară în vechea clădire a școlii și în cea nouă, construită nu demult. Modesta școală de la Hrușăuți a dat ziaristicii nord bucovinene câțiva iscusiți mânuitori ai condeiului: Gheorghe Gorda, Ilie Gavanos, Felicia Nichita-Toma. Aici a învățat și traducătoarea Adelina Ionuț (Covalciuc), care a activat la „Zorile Bucovinei” și „Libertatea Cuvântului”. Gheorghe Corda este autorul solidei monografii a satului Voloca, în care scrie și despre Hrușăuți. Regretatul Ilie Gavanos, care zilele acestea ar fi împlinit 80 de ani, are o biografie bogată, el și-a început calea în jurnalistică la ziarul raional din Hliboca, apoi a muncit la „Zorile Bucovinei” și la „Concordia”, unde s-a învrednicit de titlul de jurnalist emerit al Ucrainei. A scris poezii și a publicat traduceri din literatura ucraineană la Chișinău. Felicia Nichita-Toma, care continuă să activeze la „Zorile Bucovinei” (ediția electronică), anul trecut și-a adunat lucrările publicistice într-un solid volum. Este prezent mai în toate publicațiile de expresie românească din ținut maestrul fotograf din Hrușăuți, Nicolae Paulencu.
…Valurile zefirului grăbesc primăvara spre Hrușăuți, spre priveliștile pitorești de sub geana Codrilor Cosminului. În curând vor începe trilurile ciocârliei, cu ele se poate întrece tânăra naistă din acest sat Patrisia Ivaneț, care a fost deja aplaudată în Europa.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com