Prin demnitate și educație se poate făuri destinul omului, destinul unei națiuni
Unirea Moldovei și a Țării Românești, eveniment care s-a produs în 1859, a fost numită de istorici „Mica Unire”. Până la „Marea Unire” urmau să treacă încă 59 de ani de făurire a Statului român modern, european. Marea importanță a „Micii Uniri” constă în aceea că ea este piatra unghiulară în fundamentul acestui stat și i-a dat românimii „Hora Unirii” – simbolul dăinuirii lor în istorie.
La 24 ianuarie este marcată Ziua „Micii Uniri” de românii de pretutindeni, inclusiv de comunitatea românească din regiunea Cernăuți. În vechea capitală a Bucovinei, cu 11 ani înainte de a depune jurământul, s-a aflat Alexandru Ioan Cuza, „domnul Unirii”, împreună cu alți participanți de vază la Revoluția din 1848 din Moldova. Printre aceștia era și poetul Vasile Alecsandri, acel „rege al poeziei” care a scris versurile pentru „Hora Unirii”. În acea vară fierbinte, la conacul de la Cernauca al Hurmuzăcheștilor, unde au fost găzduiți, revoluționarii moldoveni au schițat programul lor de luptă în continuare, care, în cele din urmă, s-a încununat cu unirea Principatelor Românești.
Acum, pentru a opta oară, a fost sărbătorită Ziua „Micii Uniri” la Centrul Bucovinean de Artă pentru Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, condus de Iurie Levcic. Ca de fiecare dată, cu prilejul acestei sărbători, la Centrul Bucovinean au sosit delegații din România, mai bine zis, partenerii lui din Siret, Suceava, Ardud. Unii dintre ei au venit să-și ia premiile „Omul Anului”, instituite de Centrul Bucovinean. La începutul manifestării, directorul Iurie Levcic a accentuat că Ansamblul „Perla”, care a pregătit un scurt program de cântece românești, anul trecut a participat la un festival internațional din orașul german Heidelberg, localitate unde și-a trăit ultimele zile din viață „domnul Unirii”, Alexandru Ioan Cuza. Această călătorie a tinerilor artiști amatori cernăuțeni a avut loc grație susținerii din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Iar Secretarul de stat al DRP, Gheorghe Florin Cârciu, a fost nominalizat de Centrul Bucovinean „Om al Anului”.
Înainte de micul program de concert, consacrat „Micii Uniri”, a avut loc o lecție improvizată de istorie, în timpul căreia s-a menționat că, la finele secolului al XVIII-lea, a fost bătută o monedă la Sadagura, suburbie a Cernăuțiului, pe reversul căreia erau stemele Moldovei și Țării Românești. Deși „Mica Unire” n-a inclus ținutul bucovinean, dar în tradiția populară a intrat acest eveniment. În vestita Malancă de la Crasna sunt două personaje, Regele și Regina, care poartă panglici tricolore, și se prind în „Hora Unirii”.
Oaspetele Centrului Bucovinean, primarul orașului Ardud, Ștefan Berci, în mesajul său de salut a accentuat că Alexandru Ioan Cuza, „domnul Unirii”, a demonstrat că prin demnitate și educație se poate făuri destinul omului, destinul unei națiuni. Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite, în timpul vizitei în Turcia, care urma să fie țară garant, n-a sărutat cizma sultanului, încălcând tradiția, ci i-a spus sultanului că a fost ales domn de popor și numai în fața poporului său poate să se închine.
Atmosfera istorică a actului Micii Uniri a fost creată prin demonstrarea documentarului „Războiul Crimeii. Occidentul în ofensivă. 1859”, creat de Digi24.
Concertul Ansamblului „Perla” a început cu rugăciunea „Tatăl nostru”, urmat de mai multe cântece românești, câteva din ele, despre Bucovina, fiind din repertoriul lui Grigore Gherman, originar de pe meleagurile herțene, și cunoscut interpret în România. În anii de studenție la Cernăuți, el a activat și la viitorul Centru Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești. În final, Ana Maria Calancea a interpretat cântecul ucrainean „Rugă pentru Ucraina”, prin care a fost comemorată memoria apărătorilor ucraineni, inclusiv celor de etnie română, care au căzut în luptele împotriva cotropitorilor ruși.
Premiul „Omul Anului” a fost înmânat, în primul rând, Consulului General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, pentru care data de 24 ianuarie constituie o sărbătoare dublă. Este și ziua ei de naștere, iar anul acesta și-a marcat jubileul de aur. Excelența Sa a primit felicitări și mari buchete de flori din partea conducerii Centrului Bucovinean, activitatea căruia o susține, din partea oaspeților din România, prezenți la manifestare, președintelui Consiliului Raional Cernăuți, Ruslan Domnițak, primarului CT Ciudei, Anatolie Pițul, directorului ediției online a ziarului „Libertatea Cuvântului”, Mihai Grosu, iar tinerii artiști amatori din Ansamblul „Perla”, i-au cântat „Mulți ani trăiască”.
Irina-Loredana Stănculescu: „A fost voia lui Dumnezeu ca în aceste clipe atât de grele să-mi îndeplinesc misiunea diplomatică în Ucraina”
Manifestările au continuat la Palatul Național al Românilor, ele fiind organizate de Societatea Doamnelor Române și Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Preludiul lor a fost dat de vioara fermecată a maestrului Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei. El, acompaniat la pian de Irina Kozlova, a interpretat nemuritoarea „Baladă” de Ciprian Porumbescu. Eleva lui Nicolae Hacman, Patrisia Ivaneț, a interpretat la nai cu deosebită iscusință câteva melodii populare românești. Așa a început omagierea Consulului General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu. Excelența Sa a hotărât ca în această zi aniversară pentru ea să fie împreună cu reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți. Și la Palatul Național a așteptat-o o surpriză plăcută. Membrele Societății Doamnele Române, Maria Andrieș, Carolina Jitaru și Iulia Toderean, au pregătit un mesaj video de felicitare și apreciere a activității șefei misiunii consulare române la Cernăuți, care au emoționat-o până la lacrimi. Ideea filmului, pornește de la afirmațiile doamnei Consul General că se simte la Cernăuți ca acasă. Și tot ea le-a dăruit românilor cernăuțeni „o casă” – Palatul Național reînnoit. Adică a găsit sponsori și executori ai lucrărilor de reparație și modernizare a vechiului edificiu al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Actuala conducere a acestei societăți, Vasile Bâcu, Nicolae Șapcă și Gheorghe Ungureanu, în mesajul lor de felicitare au menționat această contribuție a Consulului General, Irina-Loredana Stănculescu. Directorul Liceului din Oprișeni și Muzeului de istorie „Maximilian Hacman”, Nicolae Bodnariuc, a amintit că primul popas în Bucovina, la începutul mandatului său, doamna Irina-Loredana Stănculescu l-a făcut la Oprișeni, vizitând și muzeul. Istoricul Serghei Hacman, care a ținut la timpul său și cursuri de diplomație, a subliniat că doamna Irina-Loredana Stănculescu a introdus în limbajul strict al diplomației și un fior sufletesc. Au apreciat activitatea diplomatică a jubiliarei Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, consulul onorific al Letoniei în Ucraina, Ilia Hoci. Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, a primit felicitări din partea Catedrei de Filologie Română și Clasică de la Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, șefă Cristina Paladean, Redacției române a postului de radio Ucraina Internațional, redactor-șef Vitalie Zâgrea, președinte al Societății „Junimea”, ediției online a ziarului „Zorile Bucovinei”, responsabilă de ediție Felicia Nichita-Toma, Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, secretară Larisa Jar. Directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, Elena Tărâțeanu, i-a mulțumit Consulului General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, pentru susținere în clipele grele (moartea soțului Vasile Tărâțeanu – poet și membru de onoare al Academiei Române) și pentru contribuția la realizarea proiectului privind reconstruirea Casei lui Aron Pumnul, unde urmează să funcționeze Muzeul „Mihai Eminescu”. Doamna Consul General a dat asigurări că proiectul va fi realizat, iar săptămâna curentă urmează să aibă loc ședința Comisiei ucraineano-române în chestiunea dată. Diplomatul român a conchis „A fost voia lui Dumnezeu ca în aceste clipe atât de grele să-mi îndeplinesc misiunea diplomatică în Ucraina. Doresc pace acestei regiuni, doresc pace aceste țări”.
Pentru jubiliară au cântat Carolina Jitaru, Victoria Costinean și un grup de copii de la Mahala sub conducerea doamnei Elena Nandriș.
(V. K.)
Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com