Mihail Suțu, ultimul domnitor fanariot al Moldovei

12 06 2021 LC IST 2

La 12 iunie 1864 a decedat în Grecia, la Atena, Mihail Suțu (Soutzos), fost domnitor al Moldovei.

Mihail Suțu sau Mihail Suțu al II-lea a fost domnitor în Moldova în perioada iunie 1819 — aprilie 1821. El s-a născut în 1784 la Constantinopol și era nepotul de fiu al lui Mihai „Draco” Suțu, descendent din familia grecească Soutzos.  A fost ultimul domn fanariot al Moldovei. Înainte de a urca pe tron, a fost secretar al marelui dragoman Mihai I Suțu și al capuchehaiei Valahiei, Ioan Caragea. În anii 1815-1819 a fost mare dragoman și membru al consiliului privat al sultanului Mahmud al II-lea.

Mihail Suțu este sprijinit să obțină tronul de către marele vizir Halet Efendi. În 1819 a fost numit domnitor în locul lui Scarlat Calimachi. Ca domn a sporit fiscalitatea, crescând și numărul celor care se bucurau de scutiri fiscale.

Înainte de a deveni domnitorul Moldovei, Mihail Suțu a aderat la Eterie. Vom aminti că Eteria a fost o organizație secretă, creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos,  în septembrie 1814  și care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană  și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere. Când Alexandru Ipsilati, conducătorul Eteriei, a intrat în Iași, domnitorul Mihail Suțu i-a pus la dispoziție toate resursele vistieriei. Renunță la tron, ca urmare a eșecului Eteriei, încredințând domnia unei căimăcămii. Pleacă la 30 martie 1821 la Chișinău, iar de acolo în Europa, unde va milita și va strânge fonduri pentru Eterie. În Austria este arestat și ținut în închisoare timp de 4 ani.

Rămas în Grecia, Mihail Suțu a fost reprezentantul acesteia la Paris, Londra și Sankt Petersburg. Se retrage din politică în Grecia, în anul 1843. În 1854 a fondat și a prezidat la Atena Comitetul de salvare publică, care a pus la cale răscoala din Epir și Tesalia. Mihail Suțu moare la Atena în 1864.

În imagini: portretele pictate ale domnitorului Mihail Suțu și fiicei sale, Elena.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий