„Libertatea Cuvântului”: Interviu de sărbătoare
Doamna Oxana Verega din Horbova este de mai mulţi an întreprinzătoare, demonstrând că în acest domeniu şi femeile pot activa cu succes. Spiritul de întreprinzător este pentru ea un har înnăscut, la fel ca şi cel artistic.
– Lumea ştie că am businessul meu, că sunt proprietara restaurantului „Alexandra” din Horbova. Însă eu deţin diploma de regizor. Am absolvit Liceul de Cultură din Kamianeţ-Podilski. Timp de trei ani – 1995-1998 – am activat în calitate de regizoare a Teatrului popular „Mioriţa” de la Horbova. Am pus în scenă spectacolul „Piatra din casă”, care s-a bucurat de mare succes.
Fiind elevă la şcoala din sat, am participat la activitatea cercului dramatic, pe care îl conducea pe atunci profesorul de română, Mihail Iacoban. Ţin minte că la un concurs raional de la Hliboca am jucat rolul lui Ivan Turbincă şi nimeni nu şi-a dat seama că pe scenă este nu un băiat, ci o fată.
– Celebrul dramaturg Shakespeare afirma că viaţa este un teatru, iar noi toţi suntem actori…
– Într-adevăr, pe scena vieţii fiecare om îşi joacă rolul său, îşi are destinul său. S-a întâmplat aşa că am devenit întreprinzătoare. Iar în această calitate am participat, în 2012, la Concursul regional „Doamna succesului”, care s-a desfăşurat la Cernăuţi. La el am primit două menţiuni – „Doamna Artistism” şi „Doamna Prietenie”. Juriul a apreciat şi rolul femeii bucovinene, pe care l-am jucat pe scenă. După aceea, toţi îmi spuneau: „Iată bucovineanca noastră!”.
– Cum se simte o doamnă a succesului în condiţiile de astăzi, dictate de pandemie?
– Este o grea încercare pentru întreprinzători. Am noroc că localul restaurantului este proprietatea mea privată. În rest, mă orientez după situaţie. Iar situaţia cere să avem mai multă răbdare. Toamna trecută mi-am înaintat candidatura la postul de primar al Comunităţii Teritorial Unite Ostriţa, dar nu pot spune că am pierdut alegerile. Nu am fost aleasă primar, în schimb sunt deputată în Consiliul local, deci, particip activ la viaţa Comunităţii.
–În viaţă vă îndepliniţi minunat rolul de mamă şi bunică…
–Şi de mamă-soacră la fel de bine… Aşa mi-a fost destinul că mi-am crescut singură copiii. Fiica Alexandra îmi este mâna dreaptă în business. Am un ginere de aur – Mihai Gostiuc. El este muzicant, cântă la nai şi în restaurantul nostru şi-a găsit ursita – pe Alexandra, fiica mea. Îi mulţumesc Domnului pentru acest noroc oferit fiicei mele, căci iubirea, fericirea şi buna înţelegere în familie, sunt, într-adevăr, haruri divine. Au acum o fiică, Polina, de un anişor şi jumătate şi se vede de pe acum că este înzestrată cu un auz muzical perfect.
Fiul Pavel este sportiv, un bun fotbalist. A învăţat la Academia din Morşin, a evoluat apoi chiar într-o echipă din Slovacia. Dar, perioada de pandemie a influenţat într-o măsură oarecare asupra carierei lui sportive. Sperăm că-şi va găsi echipa visului său.
Ca mamă, bunică şi mamă-soacră preţuiesc foarte mult liniştea sufletească. Dintr-o privire citesc starea sufletească a copiilor mei şi mă străduiesc să le ajut, să-i susţin. Fericirea lor e şi fericirea mea!
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com