La 11 mai 330 a fost inaugurat solemn de împăratul Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, care data din sec VII î.e.n., oraşul Constantinopol, ca noua capitală a Imperiului roman de Răsărit. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma („Noua Romă”), dar ulterior a fost încetăţenită denumirea Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”). În anul 1453 oraşul a trecut sub stăpânire turcească, fiind redenumit de otomani Istanbul. A fost sfârşitul existentei Imperiului Bizantin.
La 11 mai 1901 s-a născut la Cernăuţi Rose Ausländer, poetă de limba germană şi engleză, evreică originară din Bucovina. A trăit în SUA, România, Ungaria, Austria şi Germania. Provenea dintr-o familie de evrei ortodocşi: tatăl său a fost Sigmund Scherzer iar mama Etie Rifke Binder. În 1921, după moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat în Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignaz Ausländer la data de 19 octombrie 1923. După trei ani, Rose și Ignaz Ausländer au divorțat. În această perioadă a început să scrie poezii în limba germană. După ce mama ei s-a îmbolnăvit grav, Rose a revenit la Cernăuți în 1927 și 1931 ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În perioada 1931 — 1936 a conviețuit cu Helios Hecht iar după despărțirea din 1936 Rose s-a mutat la București. În această perioadă i s-a retras cetățenia americană deoarece trecuseră mai mult de trei ani după plecarea din Statele Unite. În 1939 Rose Ausländer a publicat primul volum de versuri la editura „Literaria” din Cernăuți. După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial de partea Puterilor Axei în 1941, Rose a fost obligată să părăsească Bucureștiul și să revină la Cernăuți, unde a trăit în ghetto, a evitat deportarea în Transnistria și s-a ascuns împreună cu poetul Paul Celan în pivnița unei fabrici. Acolo cei doi au avut multe discuții în jurul literaturii și a poeziilor pe care le scriau. Se crede că Celan a influențat stilul lui Rose Ausländer într-o direcție mai modernistă. După izgonirea trupelor hitleriste și intrarea armatei sovietice în Cernăuți, Rose Ausländer a plecat iarăși în Statele Unite, unde i s-a redat cetățenia. Experiența războiului a determinat-o să se simtă incapabilă din punct de vedere psihologic de a mai scrie în germană și a început să scrie în limba engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea acestuia s-a întors la limba germană. În 1975 opera ei a început să fie cunoscută și apreciată datorită efortului depus de editorul german Helmut Braun. A murit la Düsseldorf la 3 ianuarie 1988. Rosa Ausländer s-a simțit legată și de istoria și cultura poporului evreu.
În ziua de 11 mai a anului 1913 s-a născut la Cernăuţi actriţa şi profesoara de actorie din România, de origine evreiasca, Beate Fredanov. Beate (Friedmann) Fredanov (1913-1997) a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Viena (promoţia 1933). A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967), „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A interpretat roluri în filmele „Fii cuminte, Cristofor !”(1967), „Trecătoarele iubiri” (1974), „Bietul Ioanide”(1980).
La 11 mai 1934 a murit la Paris, lingvistul şi folcloristul Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), stabilit în Franţa în anul 1901. Lazăr Șăineanu (1859-1934) a fost un lingvist și folclorist român, de origine evreiască (numele de familie la naștere – Eliezer Schein). Este autorul unor valoroase lucrări despre limba şi folclorul român. A fost asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Haşdeu. Lazăr Șăineanu și Moses Gaster au continuat cercetarea lui Haşdeu în domeniul folclorului comparat. În scrierea sa „Basmele românilor”, premiată la concursul publicat de Academia Română în 1894, Lazăr Șăineanu a deosebit trei mari tipuri de basme: basme pur fantastice, basme etico-fantastice și basme religioase. Este autorul unui important dicționar enciclopedic – „Dicționar universal al limbii române” (1896) și al unor studii de lingvistică franceză. A inițiat cercetări de stilistică privind studierea argoului românesc, pornind de la studii ale argoului limbii franceze.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com