La 19 noiembrie 1828 a încetat din viaţă compozitorul austriac Franz Schubert. Franz Schubert (1797-1828) a compus peste 600 de lieduri, organizate în ciclurile „Frumoasa morăriţă”, „Călătorie de iarnă”, „Cântecul lebedei”.
La 19 noiembrie 1912, la Iaşi s-a născut savantul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, membru de onoare al Academiei Române. Marea contribuţie a lui George Emil Palade la dezvoltarea ştiinţei biochimiei constă în aceea că el a descoperit ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare.
Tatăl viitorului savant, Emil Palade, a fost profesor de filosofie, iar mama, Constanţa Cantemir Palade – învăţătoare. Mediul familial l-a ajutat pe George Emil Palade să capete un mare respect pentru cărţi, şcoală şi educaţie. În anul 1930 el a fost admis la Facultatea de Medicină a Universității din București, unde încă din primii ani de studenţie a manifestat un interes aparte pentru ştiinţele biomedicale. În anul 1939 George Emil Palade a făcut parte din echipa medicală care îl trata pe Tudor Arghezi, poetul suferind de o sciatică dureroasă, care nu ceda la niciun tratament. Atunci George Emil Palade a decis, cu sprijinul puternic al soţiei scriitorului, Paraschiva Arghezi, să oprească administrarea morfinei şi să treacă la un tratament de detoxifiere a pacientului, care a adus rezultate notabile.
În anii războiului (1942-1945) George Emil Palade a activat în Corpul Medical al Armatei Române. După război, personalităţi medicale excepţionale, precum Grigore T. Popa şi Dimitrie Bagdasar, l-au îndemnat să plece câţiva ani în străinătate, în Marea Britanie sau SUA, pentru a se dezvolta şi a ajunge un veritabil om de ştiinţă. După ce aceştia i-au dat scrisori de recomandare, singurul răspuns primit a fost din partea americanului Robert Chambers de la Universitatea din New York. În 1946 George Emil Palade se stabileşte în SUA, obţinând în 1952 cetăţenia americană. În acel an l-a întâlnit pe Albert Claude, om de știință care avea să-i devină mentor. Claude lucra la Institutul de Medicină Rockefeller și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. Urmau cei mai rodnici ani din viaţa lui George Emil Palade. El a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie, începând o colaborare cu un alt savant american, Philip Siekevitz. Elementul esenţial al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.
În anul 1961 George Emil Palade a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA. El a vizitat în mai multe rânduri ţara natală. Prima dată a venit în România în decembrie 1965, într-o delegaţie a Academiei SUA, pentru a facilita relaţiile şi schimburile de cadre între cele două academii.
În 1974 doctorul George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.
George Emil Palade a trecut la cele veşnice la 7 octombrie 2008, la San Diego, California, în vârstă de 96 de ani. Cenuşa lui a fost împrăştiată, de copiii săi, în Masivul Bucegi, de pe Vârful cu Dor.
La 19 noiembrie 1919 a încetat din viaţă Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist, unul dintre teoreticienii sămănătorismului, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Alexandru Vlahuţă (1858-1919) este autorul romanului „Dan”, operei memorialistice „România pitorească”.
La 19 noiembrie 1923 s-a născut Monica Lovinescu, critic literar şi eseist, o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist. Unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a fost la rândul ei critic literar, devenind o autoritate în materie de literatură română contemporană. În 1948 a cerut azil politic în Franţa unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio „Europa liberă”. A decedat la 20 aprilie 2008.
La 19 noiembrie 1997 a fost lansată naveta „Columbia”, la bordul căreia, între cei şase membri ai echipajului, se afla şi cosmonautul ucrainean, Leonid Kadeniuk, originar din satul Clişcăuţi, regiunea Cernăuţi. El a fost primul şi deocamdată unicul cetăţean ucrainean, care a participat la zborul cosmic. Misiunea lui Leonid Kadeniuk în componenţa echipajului internaţional a durat 15 zile 16 ore 35 de minute şi o secundă. Cosmonautul ucrainean a efectuat pe orbita extraterestră un program de experimente biologice cu plantele. În prezent Aeroportul din Cernăuţi poartă numele lui Leonid Kadeniuk.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com