La 24 mai 1543 a murit marele astronom polonez Nicolaus Copernic. El a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez.
La 24 mai 1742, la Paris, în vârstă de 70 de ani, s-a stins din viaţă activistul politic şi de stat ucrainean, hatmanul Ucrainei din partea dreaptă a Niprului, Pylyp Orlyk. Pylyp Orlyk (1672-1742) a fost adeptul hatmanului Ivan Mazepa. După înfrângerea în Bătălia de la Poltava din 1709 între oastea suedeză şi cea rusă, cazacii lui Ivan Mazepa au fost de partea suedezilor. Pylyp Orlyk l-a însoţit pe hatmanul Ivan Mazepa în Moldova. La Bender, unde acesta a murit, Pylyp Orlyk a fost ales hatmanul Oastei Zaporojene. În anul 1710 el scrie Constituţia drepturilor şi libertăţilor Oastei Zaporojene, considerată prima Constituţie ucraineană.
La 24 mai 1920 s-a născut Ion Vlad, sculptor francez de origine română, membru de onoare al Academiei Române. Ion Vlad (1920-1992) a fost un artist de talie universală, al doilea sculptor român consacrat, după Constantin Brâncuşi. El a realizat basorelieful de pe faţada Operei din Bucureşti şi statuia poetului Mihai Eminescu, ridicată în inima Parisului. Şi-a deschis prima expoziţie personală la Galeriile „Căminul artei» (1947), urmată de alte cinci, până în 1965, când a participat la expoziţii de grup la Atena, Berlin, Belgrad, Bucureşti, Budapesta, Bratislava, Istanbul, Sofia şi Varşovia. În 1962 Ion Vlad a expus 13 sculpturi la Pavilionul român al Bienalei de la Veneţia. În anul 1965 s-a stabilit definitiv în Franţa, participând în mod regulat la Salonul tinerilor sculptori, la diverse expoziţii de grup din Belgia, Danemarca, Franţa, Norvegia, Suedia.
Lucrările în piatră, lemn sau metal degajă vitalitate, putere şi forţă interioară. Capodopera creaţiei sale este statuia lui Eminescu, amplasată lângă Universitatea Sorbona din Paris, Franţa, o statuie turnată în bronz, la dimensiunea de 250 centimetri înălţime. Unica machetă a acestei sculpturi se află în patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Ion Vlad a fost desemnat, în 1991, membru de onoare al Academiei Române. A murit la 28 ianuarie 1992, fiind înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris.
La 24 mai 1937 s-a născut vestitul interpret de muzică populară românească, Benone Sinulescu. Unul dintre cei mai talentați mesageri ai cântecului românesc, Benone Sinulescu, s-a născut în comuna Siriu, județul Buzău. Calitățile vocale i-au fost descoperite de dascălul școlii primare din Pleșcoi, dar dragostea de cântec o avea, după cum afirmă el însuși, poate de la tatăl său, cântăreț la strană, poate de la țăranii satului, poate de la femeia aceea care, ducându-și vacile la păscut, doinea a dor și jale. Viitorul cântăreț a urmat cursurile Școlii Speciale de Muzică din București, unde a avut-o profesor pe celebra Maria Tănase, și s-a remarcat printre vocile acelei perioade, voci care au rămas ca mărturie a calității artei cântecului popular. Drumul spre afirmarea artistică a fost asemănător cu al altor interpreţi din generaţia sa, dar rolul hotărâtor în formarea sa l-a avut Elisabeta Moldoveanu, profesoară cu care a studiat la Școala medie de muzică din București. Aici a avut colegi străluciţi precum Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu, Victoria Darvai și Natalia Gliga.
De-a lungul anilor artistul a avut şansa de a fi „cap de afiş” la cele mai prestigioase ansambluri muzicale ale vremii, acolo unde a fost şi angajat: „Mioriţa” din Braşov, „Ciocârlia” şi „Barbu Lăutaru” din București. Toate aceste ansambluri au constituit pentru el o adevărată şcoală, dar Benone Sinulescu a colaborat cu mai toate orchestrele şi cu toţi dirijorii de elită, inclusiv cu George Vancu, Nicu Stănescu, Ionel Budişteanu, Victor Predescu, Paraschiv Oprea, Florian Economu, Gheorghe Zamfir. A evoluat alături de cei mai de seamă interpreţi ca Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Emil Gavriş, Ion Luican, Ştefan Lăzărescu, Vlad Dionisie, Angela Moldovan, Ion Cristoreanu şi mulţi alţii.
În perioada 1960-1970, la Ansamblul „Ciocârlia” s-a închegat un prestigios grup de solişti, colegi care i-au devenit şi prieteni. Maestrul Benone Sinulescu susține spectacole şi turnee de succes împreună cu Irina Loghin, Maria Ciobanu, Maria Butaciu, Aurelia Fătu-Răduţu, Maria Păunescu, Mioara Velicu, Simion Pop şi alţii. După 1989 Benone Sinulescu a abordat și stilul etno-dance, colaborând cu formația Ro-Mania. Slujește cu credinţă cântecul popular de mai bine de cinci decenii. Grație vocii sale calde, cu un timbru plăcut, Benone Sinulescu reuşeşte să transforme multe dintre cântecele sale în adevărate şlagăre. De-a lungul anilor el şi-a câştigat o largă popularitate şi datorită numeroaselor cântece de petrecere, romanţe şi cântece de voie bună pe care le-a inclus în repertoriul său. În ultimul timp a evoluat, fiind acompaniat de Orchestra „Lăutarii” din Chișinău, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros. L-a avut ca prieten pe marele poet, regretatul Grigore Vieru. Benone Sinulescu este iubit de toți românii, căci, aşa cum spunea regretatul prozator Fănuş Neagu, „nimeni n-a cântat ca el plopul, bradul, steaua, inima, locul umbrit al sărutului, sângele fierbând în viscol, paharul, caii şi drumurile spre o iubire nicicând dobândită…” A decedat la 18 noiembrie 2021.
La 24 mai în Ucraina este marcată Ziua scrisului şi culturii slave. Sărbătoarea a fost constituită în 2004 şi este marcată în ziua comemorării Sfinţilor Apostoli Chiril şi Metodiu, care au jucat un rol important în dezvoltarea scrisului şi culturii slave. Ei sunt autorii alfabetului chirilic.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com