La Cernăuți a fost prezentată strategia comună ucraineano-română de dezvoltare a infrastructurii vamale și de frontieră. Șase puncte de control de la frontiera ucraineano-română, situate în regiunea Cernăuți, au fost incluse în Master Planul de dezvoltare a infrastructurii de frontieră la punctele de trecere a frontierei rutiere elaborat de Ucraina și România, a comunicat pe pagina sa de Facebook Ruslan Zaparaniuk, șeful Administraţiei Militare Regionale Cernăuți. Potrivit lui, Master Planul include 14 puncte de control, dintre care șase sunt situate în regiunea Cernăuţi. Proiectul prevede creșterea circuitului mărfurilor, operațiunilor de export și de import, precum și a traficului de pasageri între Ucraina și Uniunea Europeană. Planul acordă prioritate obiectivelor. În deosebi punctele de control Porubne-Siret și Fântâna Albă-Climăuţi sunt identificate ca fiind de cea mai mare prioritate, în timp ce punctele de control Diakivţi-Racovăţ și Crasnoilsc-Vicovu de Sus sunt de prioritate medie. Şepit-Izvorele Sucevei și Ruska-Ulma sunt obiective de prioritate mai mică. Prima prioritate este de a reconstrui punctele de control care sunt deja în funcțiune. De exemplu, extinderea punctului de trecere a frontierei Porubne-Siret va crește traficul de marfă cu 20% și traficul de pasageri cu 40%. Se intenţionează atragerea partenerilor și donatorilor internaționali pentru finanțare. În baza Master Planului vor fi elaborate cererile adresate Comisiei Europene. Lucrăm împreună pentru a transforma Bucovina într-un centru logistic modern pentru transportul internațional, a subliniat Ruslan Zaparaniuk.
La prezentarea Master Planului pentru dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei au participat partenerii din România, Dorel Fronea, consilier strategic pe probleme de politică vamală în cadrul Misiunii Consultative a UE în Ucraina, Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii al României, Mustafa Naiem, șeful Agenției de Stat pentru Recuperarea și Dezvoltarea Infrastructurii, Serghii Derkaci, adjunctul ministrului Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii al Ucrainei, precum și reprezentanți ai serviciilor vamale și de frontieră din ambele țări.
Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a transmis mesajul ES Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României în UA, care a felicitat organizatorii pentru eforturile depuse în direcția consolidării relației bilaterale. De asemenea, a subliniat că evenimentul marchează una dintre cele mai bune cooperări transfrontaliere. Pe axa acestei cooperări secvențiale, regiunea Cernăuți și județele din România învecinate cu frontiera, instituțiile și organismele interesate, cu sprijinul direct al ministerelor de resort, au demonstrat capacitatea de a colabora cu succes în varii domenii, un exemplu în acest sens fiind Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 și actuala strategie de dezvoltare a infrastructurii punctelor de trecere a frontierei, se menţionează pe pagina de Facebook a Consulatului General al României la Cernăuţi.
Spre Punctul de trecere Siret-Porubne din partea română se construieşte o autostradă, care va fi dată în exploatare în decurs de trei ani, a declarat în cadrul prezentării Planului general de dezvoltare a infrastructurii de frontieră la punctele de trecere a frontierei rutiere secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii al României, Ionel Scrioşteanu. Lungimea totală a autostrăzii București-Siret este de 420 de kilometri. Primii 320 de kilometri de drum sunt planificați să fie finalizați într-un an și jumătate. „Am semnat 13 contracte pentru lucrări. Este vorba de 320 de kilometri, de la Florești la Pașcani. De la Pașcani până la Suceava, în următoarele două luni va fi selectată firma care va executa lucrările. Pentru drumul de la Suceava până la Siret se pregătesc deja documentațiile. Ele au fost înaintate spre aprobare, iar până la sfârșitul anului va fi selectat și constructorul”, a declarat Ionel Scrioșteanu. Partea română consideră că acesta va fi un coridor de transport care va lega nordul și sudul Europei, dând o dezvoltare foarte puternică atât României, cât și Ucrainei, prin îmbunătățirea rutelor logistice. „Timpul în care camioanele vor ajunge în portul Constanța va fi redus semnificativ. După finalizarea acestui drum, un camion va avea nevoie de 6-7 ore pentru a ajunge de la Punctul de control Porubne până în portul Constanța, adică jumătate din timpul pe care îl are acum”, a explicat Ionel Scrioșteanu.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com