Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit marţi la Sankt-Petersburg pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, după nouă luni de criză diplomatică între cele două ţări. Rusia va elimina, “pas cu pas”, sancţiunile împotriva Turciei. Dar prioritar este ca relaţiile bilaterale, inclusiv cele economice, să ajungă la nivelul dinaintea crizei diplomatice. Aşa a spus Vladimir Putin în timpul întâlnirii. Analiştii vorbesc despre o apropiere dintre cei doi lideri, care poate marca o îndepărtare de Occident, dar şi de o redefinire dramatică a relaţiilor din spaţiul Mării Negre. Aceasta a fost prima vizită în străinătate a lui Erdogan după tentativa de lovitură de stat din luna trecută. Această întâlnire nelinişteşte Vestul, relatează BBC. Întâlnirea dintre “ţar” şi “sultan”, cum sunt numiţi cei doi de către presa occidentală, vine într-un moment cum nu se poate mai bun pentru liderul de la Ankara, foarte deranjat de lipsa de sprijin din partea “prietenilor” occidentali după puciul eşuat. Cu toate acestea, ministerul afacerilor externe din Germania a ţinut să anunţe că nu crede că o dezgheţare a relaţiilor dintre Ankara şi Moscova va afecta rolul Turciei în interiorul NATO. Vladimir Putin a fost unul dintre primii lideri străini care i-au telefonat lui Erdogan pentru a condamna lovitura de stat şi, deloc surprinzător, nu a fost pe aceeaşi poziţie cu liderii europeni în privinţa represiunii care a urmat în Turcia. Doborârea bombardierului rus de către aviaţia turcă deasupra frontierei turco-siriene a declanşat în noiembrie o criză gravă în relaţiile dintre Moscova şi Ankara. Rusia a adoptat atunci sancţiuni economice împotriva Turciei. Conform cifrelor furnizate de Kremlin, schimburile comerciale s-au redus cu 43%, până la 6,1 miliarde dolari. Însă, după luni de schimburi de replici dure între cei doi lideri, Moscova a acceptat cu o rapiditate neaşteptată mâna întinsă de Ankara, ordonând imediat ridicarea sancţiunilor împotriva crucialului domeniu turistic, extrem de afectat de lipsa ruşilor. Proiectul gazoductului TurkStream, care ar urma să transporte 31,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an în Turcia prin Marea Neagră, şi centrala nucleară de la Akkuyu ar urma, de asemenea, să devină de actualitate.