Istoricul zilei: 4 decembrie
La 4 decembrie 1987 a încetat din viaţă filosoful şi eseistul român, Constantin Noica, membru titular post-mortem al Academiei Române.
Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909, în localitatea Vităneşti, judeţul Teleorman. Din octombrie 1940 a activat la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. În capitala Germaniei Constantin Noica s-a aflat până în 1944. A participat de mai multe ori la seminarul de filosofie al profesorului Martin Heidegger, împreună cu un alt filosof român, Alexandru Dragomir. Concomitent editează patru dintre cursurile universitare ale lui Nae Ionescu și anuarul „Isvoare de Filosofie”.
În perioada 1949 – 1958 Constantin Noica îşi are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici el și-a conturat ideea filosofică proprie și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai târziu. În 1958 Constantin Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private, organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de „grupul Noica”.
Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964. Din 1975 şi până la sfârşitul vieţii Constantin Noica s-a aflat la Păltiniș, lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi. S-a stins din viață la 4 decembrie 1987 și a fost înmormântat la 6 decembrie, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba religioasă fiind oficiată de un sobor de preoți.
După 1989 a început reeditarea integrală a lucrărilor lui Constantin Noica. Între operele sale se remarcă „Sentimentul românesc al fiinţei”, „Creaţie şi frumos în rostirea românească”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin în cultura română”.
Fiind un filosof creştin, Constantin Noica îi îndemna pe oameni: „Nu uita că Dumnezeu te-a trimis pe lume să-l înlocuiești: să dai sensuri, să creezi, să duci începutul său înainte. Vezi să nu-ți pierzi timpul”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
