(In memoriam)
I-a fost dat să vină pe lume în ziua de 22 martie a unui an cam greu, 1944. Pe stil vechi sărbătorim în această zi 40 de sfinţi.
Aşa a dorit soarta, probabil, ca tot într-o zi de primăvară să plece subit, neaşteptat, pe alt tărâm. Iată că la 18 martie s-au împlinit deja 15 ani de când nu-l mai avem printre noi. Nu-i mai auzim vocea cu un timbru deosebit, nu-i admirăm statura dreaptă şi ţinuta-i demnă. Profesorul, publicistul, autorul de cărţi, omul, românul, patriotul şi crăsneanul Nicolaie Motrescu a plecat într-o zi de martie al anului 2008 spre zările albastre. A fost şi a rămas pentru totdeauna fratele mai mic al regretatului poet crăsnean Ilie Motrescu. A fost un bun român, un mare patriot al neamului şi baștinei chiar şi în acele vremuri de restrişte, fapt pentru care a suferit toată viaţa. Alături de regretatul său frate, Ştefan Motrescu, fizicianul cu suflet de poet, a ţinut făclia românismului aprinsă acolo, în Crasna lor dragă, susţinuţi şi îndemnaţi şi de ceilalţi fraţi şi unica lor soră, regretata profesoară Maria Motrescu-Popescu. A reuşit să scoată (mai mult pe cheltuială proprie), în cei 64 de ani cât i-a fost hărăzit pe acest pământ, 3 cărţi de valoare pentru baştina-i dragă: „Biserica „Sfânta Treime” din Crasna”, „Crasna Bucovinei” – publicistică, „Crasna Bucovinei” – folclor.
La un an după neaşteptata-i dispariţie, subsemnata a scos de sub tipar cartea „Ca bradul la poale de munte” în memoria şi amintirea-i luminoasă…
Profesorul, publicistul, folcloristul Nicolae Motrescu avea încă multe de spus şi de scris… dar n-a reuşit să ducă la bun sfârşit intenţiile, să-şi realizeze visele… Aşa i-a fost hărăzit…
Peste câțiva ani, acel lucru început de dânsul, adunarea şi selectarea folclorului crăsnean, pentru un nou volum, atât de bogat şi variat, l-a dus la bun sfârșit, luptând cu greutăţile vieţii, draga lui soră Maria Motrescu-Popescu. I-a ajutat bunul Dumnezeu și a dus la bun sfârşit cele începute. La doar o săptămână de la lansarea cărții, cu inima împăcată totuși că a reușit să finiseze cartea fratelui, a plecat și ea la cele veşnice. Astfel, cele 4 cărți dedicate baștinei dragi au rămas să dăinuie pentru totdeauna în bibliotecile și amintirea noastră.
De asemenea, Nicolae Motrescu a avut o contribuție substanțială la apariția monografiei comunei Crasna. Monografie, pregătită pentru tipar de bucureșteanul Laurențiu Dragomir, directorul Asociației Protecția Patrimoniului din București.
Și-a iubit mult baștina și meleagul natal. A participat și organizat pe parcursul vieții numeroase activități ale diferitor societăți românești. A fost profesor de matematică, iar o vreme scurtă și primar al localității natale.
Nu ne rămâne decât să facem ceva frumos în amintirea celui care a fost Nicolae Motrescu.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com