VALORI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI DIN NORDUL BUCOVINEI

17 10 F 2

Duminică, 13 octombrie, în preajma zilei de naștere a genialului compozitor bucovinean, Ciprian Porumbescu, placa comemorativă a căruia este fixată pe fațada Palatului Național al Românilor din Cernăuți, la acest sediu a avut loc o sărbătoare a muzicii și cuvântului scris românesc. Societatea „Doamnele Române” (președinte Maria Toacă, scriitoare, și vicepreședinți Carolina Jitaru, jurnalistă și interpretă, Elena Nandriș, lucrătoare a culturii) au prezentat rezultatele realizării Proiectului „Valori ale muzicii românești din Nordul Bucovinei”, susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În cadrul acestui proiect a fot lansată cartea „Cântă cucu-n Cernăuți” de Maria Toacă. La eveniment a participat Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, împreună cu o parte din echipa misiunii diplomatice.

Autorii proiectului au demonstrat un subiect video cu portretele a mai multor interpreți și muzicieni români din ținutul nostru, de vârsta 50+, însoțite cu fragmente din cele mai cunoscute cântece din repertoriul lor, care s-au mai păstrat în fonoteci. Nu toți dintre cei incluși în subiectul video și despre care se relatează în cartea „Cântă cucu-n Cernăuți” au putut să fie prezenți la această sărbătoare de suflet. Unii dintre ei nu mai sunt în viață, alții, ca Ioan Paulencu, Maria Iliuț, Ștefan Andronic – vedete ale muzicii românești – trăiesc și activează la Chișinău, dar nu iută de meleagurile natale de unde au pornit în lumea mare a artei. Dorul de Bucovina persistă în interviurile solicitate lor de către Maria Toacă și incluse în noua ei carte.

17 10 F 1

Prezentarea talentelor noastre a început cu Nicolae Hacman, violonist virtuos și artist emerit al Ucrainei. După cum afirmă Maria Toacă, „vioara lui e din Baladă, care adună și crește talente”. Pedagog și conducător artistic al câtorva colective de muzică populară din Cernăuți, Nicolae Hacman „a ajuns la vârsta când își scoate în lume un impresionant tezaur de tinere talente, crescute și fericit realizate sub îndrumarea sa”. „Pentru tinerii porniți pe drumul muzicii  Nicolae Hacman este ca un pom înflorit din care ei, asemenea albinuțelor, adună nectarul sublimului artistic”, consideră autoarea cărții „Cântă cucu-n Cernăuți”. Primind-o, Nicolae Hacman a declarat că a venit la această sărbătoare fără vioara sa fermecată, dar se simte bine și în calitate de spectator.

Pedagog și interpret de vocație este și Nicolae Mintencu din Voloca, învățător emerit din Ucraina. Spre deosebire de Nicolae Hacman, el, decenii la rând, le-a altoit elevilor săi dragostea  de cuvântul matern. La cei 65 de ani ai săi de activitate artistică el confirmă declarația pe care a făcut-o într-un interviu acordat Mariei Toacă: „Am să cânt atâta timp cât voi fi așteptat de public. Când n-oi simți că-mi trec furnici prin sânge, n-o să mai urc pe scenă”. La sărbătoarea muzicii de la Palatul Național al Românilor Nicolae Mintencu a interpretat acapella cunoscutul șlagăr din tinerețea sa „Țărăncuță, țărăncuță”.

17 10 F 3

Tot de la Voloca a pornit în lumea muzicii și Maria Dovghei, interpretă și profesoară la Colegiul de arte „Isidor Vorobchievici”, cu „voce de soprană, bună pentru toate genurile muzicii”. „Ajungând la izvoarele cântecului, cu tenacitatea tatălui ei, fântânar, Maria Dovghei, fata cu părul de lună și voce de aur, singur își scrie cântecele  – la unele cuvintele, la altele melodia”, remarcă Maria Toacă. Întru confirmarea acestui fapt, Maria Dovghei s-a prezentat cu o romanță.

Este impresionantă și biografia interpretului Gheorghe Puiu, descrisă pe larg de Maria Toacă. „Gheorghe Puiu e un fenomen unic măcar și datorită faptului că, deși a cântat și cântă toată viața, așa ca greierașul din vestita fabulă, a avut grijă să nu sufere familia din cauza pasiunii sale pentru muzică, fiind angajat pe la diverse întreprinderi din oraș”.  La sărbătoarea de „încununare” a Proiectului „Valori ale muzicii din Nordul Bucovinei”, Gheorghe Puiu a cântat însoțit de Corul „Dragoș Vodă”, „cronicară” a căruia este distinsa publicistă Maria Toacă.

În anii 70 ai secolului trecut, Redacția în limba română de la Radiodifuziunea regională punea deseori pe unde cântecele în interpretarea soților Maria Moraru și Ion Matvievici de la Molnița. Ion Matvievici nu mai este în viață, iar Maria Moraru a venit la acest eveniment deosebit cu un cântec de jale. „Toată viața am cântat cântece vesele. Ne-a adunat aici această sărbătoare de suflet. Iar sufletul meu este întristat de vremurile în care trăim, de acest război strașnic”, a declarat interpreta și a cântat un cântec despre mama care își așteaptă fiul de la război: „Vino, vino, puiule/ Că se trec tinerețile./ Vino cum îi putea/ Că se trece viața mea”.

De la Ropcea au fost prezente  Victoria Costinean, interpretă și conducătoare a Ansamblului folcloric de copii „Izvoraș”, lucrătoare emerită a culturii din Ucraina, și Gheorghina Pascal, interpretă și poetă populară, talentul căreia a fost descoperit și propagat de Maria Toacă pe paginile ziarului „Zorile Bucovinei”. „Victoria Costinean rămâne aceeași prezență vie în viața spirituală a românilor noștri, dorul și vocea-i vibrând mioritic”, accentuează scriitoarea. În opinia ei „Gheorghina Pascal cântă pentru sufletul ei și știe că nu numai păsările, ci și Domnul o aude și, se prea poate, îi este drag s-o asculte”.

17 10 F 4

Elena Nandriș, participantă nemijlocită la realizarea acestui proiect susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a venit de la Mahala cu două colective create de ea – Grupul vocal „Vocea Neamului” și Grupul folcloric „Urmașii lui Ștefan”. După cum scrie Maria Toacă, „o privighetoare și-a găsit cuibul în inima ei” și Elena Nandriș și-a demonstrat acest har prin interpretarea unui cântec.

În cartea „Cântă cucu-n Cernăuți” de Maria Toacă, despre care au vorbit Vasile Bâcu, poet și ziarist, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, și Vasile Rauț, președintele Societății panucrainene „Golgota”, găsim și multe alte nume îndrăgite publicului spectator român din regiune: Aglaia Gârbu, Dumitru Ignat, Elena Calancea, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, Iulia Bidașcu-Captari, Iurie Levcic, Carolina Jitaru etc.

În încheierea acestei „parade video” a talentelor noastre a răsunat cântecul „Crizanteme” în interpretarea regretatului cântăreț de la Opera din Viena, Marian Talabă, originar din Cupca. Despre el a vorbit Carolina Jitaru, autoarea unei emisiuni consacrate acestui slăvit bucovinean la Radio Ucraina Internațional.

Cântecele noastre românești sunt rezistente și frumoase ca și aceste minunate flori ale toamnei.

17 10 F 5

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

 

Добавить комментарий