La 10 noiembrie 1895 s-a sinucis scriitorul şi arheologul român Alexandru Odobescu. Născut la București, Alexandru Odobescu este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori şi arheologi români, deţinând timp de un an funcția de ministru al Monumentelor (1863-1864). Profesor de arheologie la Universitatea din București, Alexandru Odobescu este considerat părintele arheolofiei în România, fiind autorul unui important tratat de istorie a arheologiei, „Istoria arheologiei” (1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa. Format la școala clasicismului francez și la aceea a antichității, om de gust și de știință, fondator al arheologiei în România și istoric, Alexandru Odobescu a scris o proză admirabilă în eleganță și puritate. Urmând ideile „Junimii”, a înţeles că literatura adevărată trebuie să exprime spiritul poporului român așa cum se reflectă în istorie, în limbă, în folclor. Cu drept cuvânt, Maiorescu, care-l stima mult, îl privea ca pe unul din ai lor.
La 10 noiembrie 1951 s-a născut Leonard Tuchilatu, poet şi prozator moldovean. Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Susținea că arta poetica este cea mai bărbată din toate manifestările omenești și tocmai de aceea poetul trebuie să decimeze necruțător formele (rimele), ritmurile, armoniile, influențele și metaforele prea frumoase. Hotărâse ca poezia este destinul lui după ce l-a citit pe Eminescu. Eminescu, spunea Leonard Tuchilatu, este torentul care înaltă fruntea națiunii române, dar și a întregii „națiuni europene”. Citise mult din Verlaine și Rimbaud, din Mallarme si Apollinaire. Și mai mult îndrăgise poezia modernă a românilor (N. Stănescu, M. Sorescu). Căuta cu pasiune în straturile foarte vechi ale poeziei românești, în rituri și mituri, în balade și legende, în colinde și hore… Dar știa să se oprească la timp din lecturi, fiindcă poezia începea pentru Leonard Tuchiltatu acolo unde se terminau lecturile. A fost un om pur și curajos, nu a scris nici un rând pentru a îmbuna ideologii vremii. Sora (poeta Leonida Lari), soția (poeta Marcela Bene), poeții mai tineri care l-au admirat (poetul Valeriu Matei, criticul și poetul Andrei Langa, poeta Miroslava Metleaeva, traducătoarea versurilor lui Leonard Tuchilatu în limba rusă) au editat deja câteva cărți culese din opera lui postumă, dar marea ediție critică îl așteapta și pe un George Calinescu, ca să poposească critic și magnific în altarul poeziei românești din Basarabia, și un sponsor binevoitor. Moartea l-a luat tot în noiembrie, 1975, pe când învăța la Institutul de literatură «M. Gorki» din Moscova, acolo unde megapolisul și tehnologiile se hârțuiau în el, în inima lui de poet modern român, cu simpla oboseala a țăranilor amărâți de la Bursuc, județul Bălți, unde s-a născut.
La 10 noiembrie 2007 a decedat Silviu Berejan, academician moldovean, specialist în lingvistica romanică şi slavă. Academicianul Silviu Berejan, eminent om de ştiinţă, a lăsat o moştenire de peste 400 de lucrări ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, publicate atât în Moldova, cât şi în străinătate. A fost fondator al şcolii naţionale de lexicologie şi semantică lingvistică. Aria preocupărilor sale ştiinţifice a constituit-o gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. A fost director al Institutului de Limbă şi Literatură al AŞM (1987-1991), academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Socioumane (1991-1995), director al Institutului de Lingvistică al AŞM (1995-2000). Din 2000 şi până la sfârşitul vieţii a activat în calitate de cercetător ştiinţific principal la Institutul de Filologie al AŞM.
În ziua de 10 noiembrie a anului 2009 a încetat din viaţă marele actor român de teatru şi film, Gheorghe Dinică. Gheorghe Dinică (1933- 2009) a fost unul dintre cei mai importanți actori români. Cariera sa excepţională înseamnă roluri geniale interpretate în peste 90 de filme, personaje magnifice întruchipate în peste 40 de piese de teatru, prezenţe remarcabile în peste 30 de producţii pentru televiziune – piese de teatru, seriale sau telenovele. Gheorghe Dinică s-a remarcat şi prin timbrul său muzical, prin vocea sa deosebită, înregistrând mai multe piese, singur sau alături de foarte bunii săi prieteni Ştefan Iordache şi Nelu Ploieşteanu. Gheorghe Dinică a fost unic, o personalitate cu un imens talent, cu o putere de muncă fantastică, izbutind să întruchipeze cu un firesc aproape neverosimil cele mai diverse personaje.
La 10 noiembrie 2023, la Chișinău, a decedat Mihail Timofti, un reprezentant notabil al culturii Republicii Moldova. A fost un regizor, actor, profesor universitar, scenarist, nuvelist și muzician. Deținător al titlului onorific «Maestru în Artă», două medalii de aur și premiului «Eugeniu Ureche». În calitate de actor activa din 1965, ca regizor activa din 1971.
S-a născut la 19 septembrie 1948 la Chișinău. În anii 1967 – 2016 M. Timofti a reprezentat Republica Moldova în domeniul artei în diferite țări printre care menționăm: România, Spania, Portugalia, Marea Britanie (toate orașele), Irlanda, Germania, Elveția, Rusia, cu montările sale în calitate de regizor și actor. Din anul 2016 spectacolele lui continuau să călătorească cu diferite trupe teatrale fără prezența maestrului până în prezent având succese pe diferite scene din lume. În calitate de regizor a montat circa 40 filme documentare și muzicale de scurt metraj, la fel a montat circa 60 spectacole dramatice, concerte teatralizate, musical-uri, operete și opere. În calitate de actor de teatru și film a jucat circa 20 de roluri. În calitate de scenarist a scris circa 6 scenarii. În calitate de nuvelist a scris 7 nuvele. În calitate de compozitor a compus muzica pentru spectacolul „Visuri și necazuri” pentru care a primit medalie de aur în 1967 și alta pentru rolul principal jucat în acest spectacol. Mihail Timofti a cântat la diferite instrumente: pian, clarinet, flaut, piculină, trompetă, saxofon.
Spectacolele maestrului au fost demonstrate circa 10000 de ori pe diferite scene a lumii având aprecieri înalte. De-a lungul vieții, nu numai că a creat și a pus în aplicare proiecte unice, dar a avut onoarea să colaboreze cu artiști de calibru mondial, ale căror nume sunt cunoscute și respectate pe toate continentele.
Evenimente istorice din ziua de 10 noiembrie:
1508: Ieromonahul Macarie a finalizat Liturghierul slavon, prima carte tipărită pe teritoriul Țării Românești, din inițiativa domnitorului Radu cel Mare. Lucrarea reprezintă începutul istoriei tiparului în spațiul românesc și un moment fundamental pentru dezvoltarea culturii scrise, chiar dacă textul era redactat în limba slavonă.
1549: Papa Paul al III-lea, născut Alessandro Farnese, a murit la Roma, la 81 de ani, după un pontificat început în 1534. Este cunoscut pentru convocarea Conciliului de la Trento, în 1545, eveniment fundamental al Contrareformei, care a influențat profund istoria religioasă a Europei, inclusiv a Transilvaniei. Ultimul mare papă al Renașterii și, totodată, primul pontif al Contrareformei, Paul al III-lea a fost cel care a aprobat oficial Ordinul Iezuit, i-a comandat lui Michelangelo fresca Judecata de Apoi din Capela Sixtină și a acceptat dedicația lucrării revoluționare a lui Nicolaus Copernic despre heliocentrism.
1688: După aproximativ un an de lucru, a fost finalizată Biblia lui Șerban Cantacuzino, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi în limba română. Inițiată sub domnia lui Șerban Cantacuzino și definitivată în timpul lui Constantin Brâncoveanu, lucrarea a avut o contribuție fundamentală la formarea limbii române literare și la consolidarea unității culturale a românilor.
1723: Din ordinul țarului rus Petru I a fost arestat Pavlo Polubotok, hatmanul interimar al Ucrainei de Stânga. El a fost închis în Fortăreața Petru și Pavel, unde a și murit.
1759: La Marbach, în Germania, s-a născut Friedrich Schiller, unul dintre cei mai importanți poeți și dramaturgi ai culturii germane. Poemul său Oda bucuriei avea să inspire partea corală a Simfoniei a IX-a de Beethoven, a cărei temă muzicală a devenit imnul oficial al Uniunii Europene.
1838: A murit Ivan Kotliarevski, remarcabil scriitor, poet și dramaturg ucrainean, fondatorul literaturii ucrainene moderne, autorul operelor de referință „Eneida” și „Natalka Poltavka”.
1918: România a reintrat oficial în război de partea Antantei, după remobilizarea armatei și ultimatumul de 24 de ore adresat trupelor germane conduse de feldmareșalul August von Mackensen. Decizia a avut o importanță istorică majoră: țara a încheiat conflictul în tabăra învingătoare, într-un moment decisiv pentru procesul care a culminat cu Marea Unire de la 1 Decembrie.
1970: URSS a lansat sonda Luna 17, având la bord vehiculul robotizat Lunohod 1, proiectat pentru explorarea suprafeței lunare. Misiunea a ajuns pe Lună la 17 noiembrie și a realizat o premieră istorică: deplasarea unui rover robotizat funcțional pe suprafața unui alt corp ceresc.
1982: Leonid Brejnev a murit la reședința sa de lângă Moscova, după ce dominase conducerea Uniunii Sovietice din 1964. Dispariția sa a deschis o perioadă de instabilitate și schimbări succesive la vârful puterii sovietice (decesele rapide ale lui Iuri Andropov și Konstantin Cernenko), precedând ascensiunea lui Mihail Gorbaciov și reformele care au contribuit la prăbușirea comunismului în Europa de Est, inclusiv în România.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com