În data de 15 octombrie 70 î.Hr., în satul Andes, în apropiere de Mantua, în nordul Italiei, s-a născut Publius Vergilius Maro, unul dintre cei mai importanți poeți ai Romei antice. Epopeea sa, Eneida, prezintă originile legendare ale poporului roman și va influența profund literatura europeană, inclusiv opera lui Dante Alighieri, care îl va alege drept călăuză prin Infern și Purgatoriu. Ceea ce puțini știu este că Eneida nu ar fi trebuit să supraviețuiască: pe patul de moarte, în anul 19 î.Hr., Virgiliu le-a ordonat executorilor săi testamentari să ardă manuscrisul la care lucrase unsprezece ani, deoarece conținea 58 de versuri neterminate — pe care poetul le numea „proptele” (tibicines) — și se temea că imperfecțiunile îi vor păta memoria. Capodopera literaturii occidentale există astăzi doar pentru că împăratul Augustus a intervenit personal și a anulat prin ordin imperial ultima dorință a poetului.
La 15 octombrie 1451, la Reuseni, Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, tatăl lui Ștefan cel Mare, a fost ucis de către Petru Aron. Bogdan al II-lea Muşat, domn al Moldovei în perioada 2 octombrie 1449 – 15 octombrie 1451, după unii istorici este fiul din flori al lui Alexandru cel Bun, mama sa fiind necunoscută, iar după alţii, este fratele lui Alexandru cel Bun. A fost în relații foarte bune cu Iancu de Hunedoara, care l-a susținut la luarea tronului. Bogdan al II-lea a fost tatăl lui Ștefan cel Mare, cel mai longeviv și iubit domnitor român moldovean din toate timpurile. A fost căsătorit cu doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul Suceava. Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei după alungarea lui Alexandru al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron, Bogdan al II-lea a fost ucis la Reuseni. Aici, între anii 1503-1504, fiul său, Ștefan cel Mare, a ridicat o biserică.
La 15 octombrie 1806, în satul Chisălău (Kiseliv), regiunea Cernăuți, s-a născut Mihai Zotta, unul dintre primii medici români, naturalist. A urmat Facultatea de Medicină la Viena, devenind medic, iar în 1931, protomedic al Principatului Moldova. A făcut cele dintâi studii de patologie profesională din țările române și primele analize terapeutice ale apelor minerale din Moldova (Slănic Moldova, Șarul Dornei, Borca, Hangu și Strunga). A fost întemeietor, împreună cu doctorul Jacob von Czihák (1800–1887), al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, rămânând în istoria culturii prin faptul că a fost președinte al primei societăți științifice din România, dar și primul președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Din opera sa: Colica saturnină, Despre holera epidemiască, Despre holera asiatică. A decedat în anul 1877.
Pe 15 octombrie 1946, baronul Alexandru N. de Hurmuzaki, om politic român din Bucovina și ultimul mareșal (căpitan al țării) al Ducatului Bucovinei în timpul administrației austriece (1911–1918), moare în exil la Geneva, la vârsta de 77 de ani. A fost președinte al Dietei Bucovinei, deputat în Parlamentul de la Viena și participant de prim rang la viața politică și culturală a românilor bucovineni, iar după ocuparea nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică, în iunie 1940, s-a refugiat la Sibiu, apoi în Elveția, luând cu el o parte prețioasă din arhiva familiei Hurmuzaki, păstrată astăzi la Arhivele Naționale din Sibiu. Ultimul mare om politic al legendarei familii de la moșia Cernauca – familie care îi găzduise la 1848 pe fruntașii revoluționari români și care dăduse culturii naționale monumentala colecție de 45 de volume de documente istorice Hurmuzaki – și-a sfârșit viața departe de țară, cu proprietățile confiscate, întruchipând destinul tragic al întregii elite bucovinene strivite între tăvălugul celui de-Al Doilea Război Mondial și Cortina de Fier.
La 15 octombrie 1948, în satul Bădiceni, raionul Soroca, Republica Moldova, s-a născut Vasile Spinei, prozator, poet, ziarist, redactor, scenarist. În anul 1971 absolve Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău, Secția Ziaristică. După care activează în calitate de şef de secţie la redacţia ziarului „Moldova Socialistă”. A ocupat apoi postul de redactor-şef la ziarele: „Tinerimea Moldovei”, „Dialog», „Viaţa satului”. Debutează editorial în anul 1975 cu cartea de proză „Credinţă”, iar în anul 1993 debutează cu volumul de poezii „Teamă de semn rău”. Membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova. Colaborează în calitate de scenarist cu redacţia revistei satirice televizate „Usturici” a Studioului Cinematografic „Moldova-film”. În perioada anilor 1998-2001 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Are la activ circa 15 volume publicate, printre care şi cartea „Fratele meu, fluturele” (scrisă ca haiku-poezia de tip clasic japonez în trei versuri), lansată în anul 2011.
Evenimente istorice din ziua de 15 octombrie:
1595: A început Bătălia de la Giurgiu între armata lui Mihai Viteazul şi cea turcă, care a durat până la 20 octombrie. Ariergarda otomană a fost surprinsă şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberaţi. Bătălia de la Giurgiu a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini.
1844: În mica localitate Röcken, din provincia prusacă Saxonia, se naște Friedrich Nietzsche, autorul lucrărilor Așa grăit-a Zarathustra, Genealogia moralei și Dincolo de bine și de rău. Critica sa radicală la adresa moralei creștine, religiei și valorilor tradiționale va influența profund filosofia, literatura, psihologia și cultura europeană a secolelor XIX și XX.
1878: Imperiul Rus recunoaște oficial independența de stat a României, obținută pe câmpul de luptă în urma Războiului de Independență din 1877–1878 și recunoscută internațional la Congresul de la Berlin din vara aceluiași an. Momentul marchează o etapă importantă în consolidarea statutului diplomatic al statului român, după desprinderea de suzeranitatea otomană. În spatele actului diplomatic s-a ascuns însă una dintre cele mai dramatice tensiuni ale secolului al XIX-lea: deși armata română o salvase pe cea rusă de la înfrângere în fața Plevnei la apelul disperat al marelui duce Nicolae, guvernul țarului Alexandru al II-lea a condiționat recunoașterea independenței fostului său aliat de cedarea efectivă a celor trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), preluate de administrația rusă chiar la începutul aceleiași luni octombrie 1878.
1924: Președintele american Calvin Coolidge semnează proclamația prezidențială prin care Statuia Libertății și amplasamentul său de pe insula Bedloe (astăzi Liberty Island) primesc statutul oficial de monument național. Dăruită americanilor de Franța, concepută de sculptorul Frédéric Auguste Bartholdi pe o structură internă proiectată de Gustave Eiffel și inaugurată în 1886, statuia devine unul dintre cele mai cunoscute simboluri universale ale libertății, democrației și speranței imigranților.
1940: La cinematografele Astor și Capitol din New York, are loc premiera mondială a filmului The Great Dictator (Dictatorul), primul film vorbit al lui Charlie Chaplin, în care marele cineast îl parodiază necruțător pe Adolf Hitler prin personajul dictatorului Adenoid Hynkel (interpretând în paralel și rolul unui modest bărbier evreu). Lansat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, filmul critică frontal dictatura, antisemitismul și propaganda totalitară, devenind una dintre cele mai influente opere politice din istoria cinematografiei.
1959: Stepan Bandera, liderul Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN-B) și una dintre cele mai controversate personalități ale naționalismului ucrainean din secolul XX, este ucis în scara blocului în care locuia la München (sub numele de împrumut Stefan Popel), în Germania de Vest, de agentul KGB Bohdan Stașinski, care folosește o armă specială cu cianură. Asasinatul devine unul dintre cazurile emblematice ale operațiunilor clandestine ale KGB împotriva adversarilor regimului sovietic aflați în exil.
1964: A fost pus în funcțiune cel mai mare din lume oleoduct „Drujba” („Prietenia”), construit de URSS în comun cu Polonia, Germania, Cehia, Slovacia și Ungaria pentru livrarea în aceste țări a petrolului provenit din Rusia.
1985: La plenul CC al PCUS, secretarul general Mihail Gorbaciov a anunțat planurile de restructurare economică (perestroika).
1990: Comitetul Nobel norvegian de la Oslo anunță acordarea Premiului Nobel pentru Pace președintelui sovietic Mihail Gorbaciov, pentru „rolul său determinant în procesul de pace care caracterizează astăzi părți importante ale comunității internaționale”, transformarea relațiilor dintre Est și Vest și diminuarea tensiunilor Războiului Rece. Politica sa de neintervenție militară în statele est-europene contribuise decisiv la prăbușirea regimurilor comuniste în 1989, inclusiv la schimbările care au permis României să iasă de sub dominația politică sovietică.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com