La 3 ianuarie anul 106 î.e.n. s-a născut filosoful şi oratorul roman Marcus Tullius Cicero. Marcus Tullius Cicero a jucat un rol important în perioada de sfârșit a Republicii romane. Activitatea sa literară și politico-socială s-a concretizat în domenii atât de numeroase, încât Cicero poate fi calificat drept un om universal – homo universalis. Cicero a fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influență asupra literaturii latine și s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decât Seneca și Augustin. Printre lucrările sale cele mai importante se numără 58 de discursuri, lucrări retorice (fiind considerat unul dintre fondatorii oratoriei antice), tratate şi opere filosofice ca „Despre natura zeilor” şi „Despre supremul bine şi supremul rău”.
La 3 ianuarie 1886, în Zaharești–Stroiești, Suceava, s-a născut Ion Grămadă, scriitor, istoric și publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, supranumit „eroul Bucovinei”. La Liceul greco-ortodox din Suceava a studiat limbile străine, în special germana și franceza, ceea ce l-a ajutat să descopere, prin lectură, autorii străini contemporani. Din adolescență, a trimis primele încercări literare spre publicațiile vremii; nuvelele și schițele sale au apărut în numeroase reviste: Junimea literară, Luceafărul, Viața românească, Tribuna etc. Primele sale încercări literare au fost semnate sub pseudonimul Nicu Nalbă. Pentru schița In Abbiategrasso, în urma votului cititorilor, a câștigat premiului literar al revistei Junimea literară. După ce a absolvit Universitatea din Cernăuți, secțiunea Litere, specializarea Istorie și Geografie, la îndemnul lui Nicolae Iorga și-a continuat studiile la Viena, unde a devenit Doctor în Istorie cu o teză despre participarea românilor la Asediul Vienei din 1683. În 1907 a înființat gazeta Deșteptarea la Cernăuți, una dintre cele mai populare ale vremii, a fost apoi redactor la publicațiile Românul, Viața nouă. Implicat, ca redactor și comentator, în problemele politice legate de soarta Bucovinei, a susținut punctul de vedere național privitor la drepturile legitime ale românilor. După izbucnirea Primului Război Mondial, a fugit practic în România și s-a înrolat voluntar în Armata Română, în octombrie 1916, fiind repartizat la Școala Militară din Botoșani. A cerut să fie trimis în linia întâi a frontului. În august 1917, în plină campanie a Armatei Române de recucerire a teritoriilor pierdute, a fost repartizat la comanda unui pluton de vânători de munte. În prima lui zi de asalt, a căzut în timpul unui asalt al trupelor române spre înălțimile Cireșoaia și Coșna. Din scrierile sale: Din Bucovina de altădată. Schițe istorice, M. Eminescu. Contribuții la studiul vieții și operei sale, Societatea academică socială literară „România Jună” din Viena: 1871-1911, Cartea sângelui.
La 3 ianuarie 1938, în satul Tereblecea, Rădăuți, România Mare/Ucraina, s-a născut George Nimigeanu, poet. A absolvit Facultatea de Educație Fizică a Universității „Al.I. Cuza” din Iași în 1965, ca șef de promoție pe țară. A debutat cu poemul Vârste incandescente, în Tribuna Sibiului în 1968, iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri Colinele singurătății, în 1983. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filialele Târgu-Mureș, Alba-Hunedoara); membru al Societății Scriitorilor Bucovineni (din 1996) și membru colaborator al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec Canada. Cărți publicate: Colinele singurătății, Fotograf de ocazie, Desene pe apă, Ființa întrebării, Pe streașina veacului, Vinovat de sinceritate, Tămăduirea de sine, Semințele focului, Ale vieții sunt toate cuvintele, Aerul din cântecul pierdut, Lumina de la început, Întotdeauna viața pune întrebări, Noblețea tăcerii, Zodia nedreptății, Memoria clipei, Ferestre la drum de seară, Exerciții de echilibru, Amintirile unei mașini de scris. A decedat la 11 februarie 2018, la Sibiu.
La 3 ianuarie 1953 s-a născut Gabriel Dorobanţu, interpret român de muzică uşoară. Cele mai populare șlagăre ale lui sunt „Mai vino iar în gara noastră mică”, „Te rog zâmbeşte, fată frumoasă”. Gabriel Dorobanțu a intrat în sufletele oamenilor, în primul rând, prin muzica pe care o dăruiește publicului. Cântărețul a dezvăluit în premieră, în cadrul unui interviu, detalii inedite referitoare la șlagărul „Hai, vino, iar în gara noastră mică”. Piesa care a apărut în urmă cu 37 de ani a fost cântată de 20.000 de ori. „Melodia aceasta este, într-un fel, cartea mea de vizită, deci nu poate lipsi din niciun spectacol la care iau parte. Fie lumea cât de supărată şi vremurile astea pe care le ştim cu toţii, dacă este Gabriel Dorobanţu, este şi şlagărul cu pricina”, declară Gabriel Dorobanțu.
La 3 ianuarie în lume este comemorată cneaghina Olga. Sfânta Olga (născută între anii 890-925 la Pskov – decedată în 969 la Kiev) a fost regent al Rusiei Kievene în locul fiului ei Sviatoslav din 945 până în 960. Este cunoscută pentru eliminarea drevlenilor, tribul care i-a ucis soţul Igor din Kiev. Cu toate că nepotul ei, Volodymyr, a convertit întreaga naţiune la creştinism, datorită eforturilor sale de a răspândi creştinismul în Rusia Kieveană, Olga este venerată ca sfântă în Biserica Ortodoxă cu epitetul „Întocmai cu Apostolii”.
În ziua de 3 ianuarie au avut loc:
1472: Ştefan cel Mare acordă un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară și garantarea securității activității lor.
1521: Papa Leon al X-lea îl excomunică pe Martin Luther prin bula papală Decet Romanum Pontificem.
1948: După lovitura de stat comunistă de la 30 decembrie 1947, care a determinat abdicarea forțată a Regelui, a urmat a doua umilință – Regele Mihai I, împreună cu Regina mamă Elena au fost siliți să părăsească țara.
1956: Scriitorul român Nicolae Balotă a fost arestat sub acuzaţia de a fi redactat şi multiplicat manifeste anticomuniste şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (la data de 5 octombrie 1956) la 7 ani de închisoare corecţională.
1959: Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat american.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com