18 NOIEMBRIE – ISTORICUL ZILEI

00 1 IS

La 18 noiembrie 1473 a început bătălia de la Vodnău (Vodna) (18-20 noiembrie) în care  Ștefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domnul Munteniei, care era sprijinit de oști otomane. Oastea moldoveană ocupă Țara Românească. Prevăzând un atac al turcilor, domnul Moldovei a încercat să impună în Ţara Românească un domn fidel politicii sale antiotomane, scopul său fiind de a transforma acest teritoriu într-o bază de apărare, dar şi de acţiune, pentru momentul când sultanul avea să se îndrepte împotriva lui. El şi-a ales foarte bine momentul, când oastea lui Radu cel Frumos era împuţinată, datorită obligaţiei de a-l ajuta pe sultan în lupta cu hanul turkmen Uzun Hassan (1453 – 1478), fiind trimişi circa 12 000 oşteni. Localizarea acestei bătălii a fost făcută de Petre P. Panaitescu pe un afluent al râului Prahova, pârâul Vodna, aflat la circa 45 kilometri de Bucureşti. Radu a pierdut „şi a fugit cu toată oastea sa în cetatea sa de scaun, numită Dâmboviţa”. Domnul muntean este înfrânt decisiv la Cetatea Dâmboviţei, şi pierde domnia. În data de  24 noiembrie 1473, oastea moldovenească a intrat în „cetatea Dâmboviţei”, capturând multe dintre bunurile lui Radu cel Frumos.  Stăpân pe capitala Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare l-a impus domn pe Laiotă Basarab, care nu se va menţine decât o lună.

La 18 noiembrie 1906, la Craiova s-a născut pictorul şi graficianul român, Corneliu Baba. Corneliu Baba  este cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustrații de cărți. Primele lecţii de desen le ia de la tatăl sau, care studiase la Academia de Artă de la Viena. În 1920, pe scena Teatrului din Craiova, îl vede pentru prima oară pe George Enescu, al cărui chip şi interpretare îl impresionează profund. Din 1934 şi până în 1938 a studiat la Iaşi, avându-l ca profesor pe Nicolae Tonitza. Când a absolvit, în 1938, Academia de Arte Frumoase din Iaşi, a pornit să înfrunte singur căutările fără sfârşit şi chinuitoarele incertitudini ale îndeletnicirii sale de artist. Respectul pentru artă, pentru muncă, l-a făcut să-şi petreacă zile şi nopţi întregi în faţa unei pânze, să deseneze sute de schiţe pentru o compoziţie, să studieze, să şteargă ceea ce nu i se părea izbutit, să revină mereu până să ajungă la o imagine care să corespundă zbuciumului său lăuntric. Arta lui Corneliu Baba e în primul rând o meditaţie asupra lumii şi a vieţii. În 1942, compoziţia „Întoarcerea la sapă” a atras atenţia cercurilor artistice asupra sa. Pictorul Corneliu Baba a surprins prin prezentarea brută a vieţii de la ţară. El afirma: „Arta trebuie să emoţioneze. Un tablou trăieşte prin frumuseţea plastică a mijloacelor de exprimare şi prin sentimente dramatice adânc omeneşti. O pictură mare te tulbură, îţi dă emoţii puternice care te împiedică mult timp să o uiţi”. Artistul a expus în întreaga lume, iar picturile sale, înfăţişând ţărani, muncitori, dar şi artişti români celebri, au fost apreciate de critici.

Corneliu Baba a fost recompensat cu mai multe distincţii, în 1958 el a primit titlul de Maestru Emerit al Artei. A fost membru corespondent al Academiei de Arta din Berlin şi al Academiei „Tommaso Campanella” din Roma. În 1946 a început să predea la Universitatea din Iaşi, iar în 1958 a devenit profesor universitar la Bucureşti. S-a stins din viaţă la 28 decembrie 1997. Corneliu Baba este, prin toate aspectele artei lui, un pictor al omului. Dimensiunea umană este pretutindeni prezentă în arta lui. Prin arta sa, glorioasa tradiţie a picturii româneşti a atins unul din punctele cele mai înaintate ale dezvoltării ei.

La 18 noiembrie 1912  s-a născut în orașul Bălți din Basarabia ocupata de Rusia, actorul român Colea Răutu (Rutkovski ). A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chişinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, după cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociorniță” din Bucureşti. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti.   Colea Răutu a debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”. La inițiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti. Colea Răutu a fost distins cu titlul de Artist Emerit (1962). A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești cât și străine și în seriale de televiziune. Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda. A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.

Actorul a primit premiul ACIN în 1988 pentru întreaga activitate și s-a numărat printre laureații Galei „Vârsta de Aur” din 2001 ai Premiilor Naționale în Domeniul Teatrului și Galei Premiilor în Cinematografie. A decedat la 13 mai 2008, la București.

Pe 18 noiembrie 1940, la București a murit, în urma unui stop cardiac, la 56 de ani, Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării de la Chișinău, instituția care a votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918; dispariția sa a survenit la numai câteva luni după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în iunie 1940, reprezentând un episod încărcat de semnificație istorică. Fizician și astronom format la Universitatea din Sankt Petersburg, Inculeț fusese trimis în Basarabia în primăvara lui 1917 chiar de șeful guvernului provizoriu rus, Aleksandr Kerenski, cu misiunea de a menține provincia legată de o Rusie federativă, însă realitățile de la Chișinău l-au transformat în artizanul unirii cu România; întrucât Basarabia sa natală se afla sub ocupație sovietică, rămășițele sale pământești, înhumate inițial la București, au fost strămutate în 1942 alături de cele ale soției sale, prințesa Ruxandra Cantacuzino, în biserica ctitorită de ei la Bârnova, lângă Iași, aproape de malul Prutului.

Pe 18 noiembrie 2021, interpretul Benone Sinulescu a murit la vârsta de 84 de ani, după o carieră artistică de peste șase decenii; prin repertoriul său popular și prin stilul său inconfundabil, a contribuit la păstrarea și promovarea folclorului românesc și a devenit unul dintre cei mai apreciați interpreți ai genului. Originar din Siriu, județul Buzău, artistul a cunoscut o faimă atât de timpurie încât în tinerețe a fost chemat să cânte la recepția oficială oferită de Gheorghe Gheorghiu-Dej în cinstea liderului sovietic Nikita Hrușciov, care, cucerit de timbrul său acut în piese precum Străina mamei, străină și La Lenuța sub cerdac, a început să bată cu palma în masă în ritmul melodiei; patru decenii mai târziu, trecut de 60 de ani, „Nea Beni” și-a surprins din nou publicul atunci când a colaborat cu trupa Ro-Mania pentru variante etno-dance ale cântecelor sale tradiționale, readucând folclorul în topurile posturilor de radio comerciale și pe scenele cluburilor studențești.

Evenimente istorice din ziua de 18 noiembrie:

326:  Consacrarea de către Papa Silvestru I a bazilicii ridicate în timpul împăratului Constantin cel Mare, pe locul asociat mormântului Sfântului Petru, deși datarea exactă rămâne discutată de istorici.

1626: Papa Urban al VIII-lea a consacrat noua Bazilică Sfântul Petru de la Vatican, după aproximativ 120 de ani de construcție, la realizarea monumentului contribuind artiști și arhitecți precum Bramante, Rafael, Michelangelo și Bernini.

1812:  S-a încheiat Bătălia de la Krasnoi, desfășurată între 15 și 18 noiembrie în timpul retragerii catastrofale din Rusia, în care armata franceză a suferit pierderi grele în confruntările cu trupele ruse conduse de mareșalul Kutuzov, ceea ce a accelerat dezintegrarea Marii Armate și a contribuit la prăbușirea puterii militare a lui Napoleon.

1840: A avut loc premiera comediei „Farmazonul din Hârlău” de Vasile Alecsandri. A fost prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, o comedie în trei acte și prima piesă originală în limba română, fiind pusă în scenă de Costache Caragiale și trupa lui, la Iași în 18/30 noiembrie.

1918:  La Riga a fost proclamată Republica Letonia de către Consiliul Poporului, în contextul prăbușirii marilor imperii europene după Primul Război Mondial, evenimentul înscriindu-se în același proces istoric de afirmare a dreptului națiunilor la autodeterminare care a favorizat și realizarea Marii Uniri a României.

1957: Mao Zedong a declarat la o reuniune a partidelor comuniste de la Moscova: „Vântul din Est învinge vântul din Vest”.

1962:  Fizicianul danez Niels Bohr a murit la Copenhaga, la vârsta de 77 de ani; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922, Bohr a contribuit decisiv la înțelegerea structurii atomului și la dezvoltarea teoriei cuantice, influențând profund știința secolului XX.

2005: Senatul SUA a abrogat amendamentul restrictiv privind comerțul exterior Jackson-Vanik în privința Ucrainei.

2013:  Agenția spațială americană NASA a lansat de la baza Cape Canaveral misiunea MAVEN, destinată cercetării atmosferei superioare a planetei Marte, având ca obiectiv principal înțelegerea proceselor prin care planeta a pierdut mare parte din atmosfera sa și s-a transformat dintr-o lume cu apă lichidă la suprafață într-un mediu rece și arid. Măsurătorile realizate ulterior de sondă pe orbita marțiană au elucidat misterul dispariției vechilor oceane: în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani, după răcirea nucleului planetar și stingerea câmpului magnetic global al lui Marte, vântul solar a început să spulbere continuu gazele atmosferice în spațiu, iar MAVEN funcționează până astăzi și ca releu orbital esențial de telecomunicații prin care roverele Curiosity și Perseverance își transmit datele către Pământ.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий