La 22 mai 1861 a avut loc reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale poetului naţional al ucrainenilor, Taras Şevcenko, la Kanev, pe Colina călugărilor de pe malul Niprului. Taras Şevcenko a murit la 10 martie 1861, în vârstă de 47 de ani, la Sankt-Petersburg şi a fost înmormântat în cimitirul Smolensk. Prietenii şi admiratorii creaţiei lui au insistat ca poetul să-şi doarmă somnul de veci pe o colină de pe malul Niprului, precum a scris el în renumitul său „Testament” încă în 1845. În aprilie 1861 autorităţile ţariste au permis ca sicriul lui Taras Şevcenko să fie adus în Ucraina şi reînhumat pe Colina călugărilor de la Kanev. În anul 1889 la Kanev a fost deschis primul muzeu „Taras Şevcenko”, iar în 1925, în locul înmormântării Marelui Cobzar a fost creată Rezervaţia muzeală de stat „Mormântul lui T.G.Şevcenko” din Kanev. Monumentul de bronz al poetului a fost ridicat în 1939. Poporul a schimbat denumirea Colinei călugărilor în „Colina lui Taras”.
La 22 mai/3 iunie 1841, în Iași, Principatul Moldovei, s-a născut Eduard Caudella, compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic muzical. Tatăl său, Francisc Caudella (1812–1868), muzician autodidact, a venit din Viena și s-a stabilit la Iași, în 1830, fiind violoncelist pe lângă trupele de teatru franceză și germană. A început studiile muzicale la Scheia și Iași, apoi le-a continuat la Berlin și Frankfurt cu Hubert Ries, Henri Vieuxtemps (vioară) și cu Adolphe Rieß (pian). A plecat apoi la Paris să studieze cu Lambert Massart și cu Delphin Allard. Între 1861–1864 a revenit la Iași, unde a fost violonist la curtea domnească a lui Alexandru Ioan Cuza. A predat la Școala de Muzică, a fost rector al Conservatorului (1892–1901). Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui Caudella lucrarea sa pentru vioară Impresii din copilărie. A înființat prima orchestră simfonică, al cărei dirijor a fost, în cadrul Conservatorului din Iași. A mai dirijat și orchestrele de la teatrul românesc, de la trupa de teatru german și de la opera italiană. A realizat o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești: Harță Răzeșul, Hatmanul Baltag, Fata răzeșului, Traian și Dochia. A decedat la 15 aprilie 1924, la Iași.
La 22 mai 1935, la Hotin s-a născut Nicolae Corjos, regizor și scenarist. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1957). A lucrat 22 de ani în Buftea ca asistent de regie și regizor secund, colaborând cu numeroși realizatori ca Malvina Urșianu, Mircea Mureșan, Sergiu Nicolaescu, Lucian Pintilie la filme ca: Străinul, Dacii, Răzbunarea haiducilor, Astă seară dansăm în familie, Ciprian Porumbescu, Nemuritorii, Toate pânzele sus!. A realizat, ca regizor și autor de scenarii, peste 50 de filme documentare. A jucat, ca actor, în filmul Baltagul. În 1979 a debutat ca regizor cu Ora zero. A regizat seria Liceenilor: Declarație de dragoste, Liceenii, Extemporal la dirigenție, Liceenii Rock’ n’ Roll. Din 1989 a devenit pentru un timp profesor la Conservatorul de Muzică. A lucrat apoi în Consiliul Național al Audiovizualului și nu a mai făcut filme. A decedat la 27 februarie 2022.
La 22 mai 1942, în satul Băhrinești din nordul Bucovinei s-a născut Vasile Andru, scriitor român. În anul 1944 familia Andrucovici trece clandestin frontiera, stabilindu-se în satul Mușenița, județul Suceava. Numele său real este Vasile Andrucovici. Părinții săi, Teodor Andrucovici și Ecaterina, erau agricultori. Urmează școala elementară în satele Mușenița și Baineț (1949-1956), liceul la Siret (1956-1958) și la Rădăuți (1958-1960) și Facultatea de Filologie, secția franceză-română, a Universității din Iași (1960-1965). Vasile Andru a făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. A participat la simpozioane de istoria religiilor la Paris, Mount Abu, Kottayam, Loano. A călătorit la Muntele Athos (1997, 1998, 2004) și în Tibet. Din 2001 face parte din Juriul internațional „Balkanika» pentru promovarea culturii est-europene. Vasile Andru este autorul a 25 de volume. A decedat în anul 2016.
La 22 mai 1957, la Bucureşti se stinge din viaţă George Bacovia (George Vasiliu), scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez. George Bacovia (1881-1957) este autorul unor volume de versuri şi proză, scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.
Evenimente istorice din ziua de 22 mai:
334 î.Hr.: Armata macedoneană condusă de Alexandru cel Mare îi învinge pe perși.
337: A murit împăratul roman Constantin cel Mare, cel care a mutat capitala imperiului la Constantinopol și a legalizat creștinismul.
1858: A început Conferința de la Paris. Conferință a reprezentanților celor șapte puteri, Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia și Regatul Sardiniei, întrunită în baza hotărârilor Congresului de la Paris din 1856, între 10/22 mai – 7/19 august 1858, privind organizarea Principatelor Române. La final, va adopta documentul intitulat Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei, prin care se stabilește viitorul statut politic, social și administrativ al Moldovei și Țării Românești. Convenția de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor, în vigoare până în 1864.
1862: Are loc desființarea hotarului dintre Moldova și Țara Românească, un pas decisiv pentru consolidarea statului român modern.
1885: A încetat din viață clasicul literaturii franceze și universale scriitorul francez Victor Hugo.
1939: Germania și Italia au semnat „Pactul de Oțel” (Pactul de prietenie și alianță), care a consolidat Axa înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.
1948: Guvernul Petru Groza i-a retras cetățenia regelui Mihai I, precum si altor membri ai familiei regale. Aceştia şi-au recăpătat cetățenia română abia în 1997.
2003: Miniștrii mediului din cinci țări ale regiunii carpatice (Ucraina, Slovacia, Ungaria, România și Serbia și Muntenegru) au semnat convenția privind protecția mediului înconjurător a Carpaților.
2009: Serviciul de Securitate al Ucrainei a deschis un dosar penal privind genocidul din Ucraina din anii 1932-1933 (în baza părții 1 a art. 442 din Codul Penal al Ucrainei — „genocid”).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com