Pentru câteva zile Ierusalimul Neamului Românesc s-a mutat la Mănăstirea din localitatea Războieni, zidită de Ștefan cel Mare și Sfânt în memoria vitejilor care au căzut în bătălia dusă cu oștile otomane conduse de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, după cum a rămas scris în slavonă, pe pisania de piatră aflată în partea dreaptă a ușii de intrare, pe peretele de sud al bisericii: „În zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Domn, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, în anul 6984 (1476), iar al domniei sale anul 20 curgător, s-a ridicat puternicul Mahomed, împăratul turcesc, cu toate forțele sale răsăritene, și încă și Basarab Voievod, poreclit Laiotă, a venit cu el, cu toată țara sa basarabească. Și au venit să prade și să ia Țara Moldovei. Și au ajuns până aici, la locul numit Pârâul Alb…
Și noi, Ștefan Voievod, cu fiul nostru Alexandru, am ieșit înaintea lor aici și am făcut mare război cu ei, în luna iulie 26. Și cu voia lui Dumnezeu au fost înfrânți creștinii de către păgâni. Și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei. Atunci și tătarii au lovit Moldova din ceea parte.
De aceea, a binevoit Io Ștefan Voievod, cu buna sa voință a zidit această casă în numele arhistratigului Mihail și întru rugă sieși și Doamnei sale Maria, și fiilor săi Alexandru și Bogdan și pentru amintirea și întru pomenirea tuturor dreptcredincioșilor creștini care s-au prăpădit aici.
În anul 7004 (1496), iar al domniei sale anul 40 curgător, în luna noiembrie 8”.
Remarcăm faptul că Voievodul a construit biserica de piatră de la Războieni la două decenii de la bătălie, dovadă că trecerea timpului nu i-a șters amintirea luptelor crâncene care s-au dus și jertfa vitejilor pe care i-a condus în luptă și au murit pentru cauza creștinătății și a întregirii neamului românesc.
„Sărbătoarea Războienilor” din zilele de 25 și 26 iulie 2026 a fost rodul unei frumoase conlucrări a unor prestigioase instituții românești, între care aș remarca contribuția unor reprezentanți ai Academiei Române, a Bisericii Ortodoxe Române, Consiliului Județean Neamț și Primăria Comunei Războieni. Au luat parte arhierei de seamă ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în frunte cu Înaltpreasfințitul Teofan, academicieni, istorici, reprezentanți ai administrației județene și locale în frunte cu Președintele și Vicepreședintele Consiliului Județean Neamț, primarul comunei Războieni, consilieri și funcționari ai primăriei, cât și militari, ofițeri activi și în rezervă, între care aș remarca prezența generalului în rezervă Vasile Mălureanu care a avut o importantă contribuție la intrarea în posesia statului român a unor documente prețioase privind unirea Republicii Moldova cu România din 27 martie (9 aprilie pe stil nou) 1918. Între personalitățile care au luat parte la eveniment s-au evidențiat profesor doctor Ecaterina Andronescu, fost ministru, în prezent profesor la Universitatea Politehnică București, profesor doctor Cristina Garlea, cercetător gradul I la Academia Română, care au fost sufletul acestui eveniment epocal alături de părintele protosinghel Vicenţiu Oboroceanu, starețul Sfintei Mănăstiri Antim Ivireanul din București, originar din Valea Albă (comuna Războieni), sat situat în preajma locului unde s-a dat bătălia. Regretăm lipsa unor înalți oaspeți care și-au anunțat participarea la eveniment dar nu au reușit să ajungă din motive obiective, între care, istoricul medievist Ioan –Aurel Pop, până recent Președinte al Academiei Române, un redutabil cunoscător al evenimentelor petrecute în vara anului 1476 în Moldova, care ne-ar fi încântat cu o expunere excepțională cu privire la bătălia de la Valea Albă și personalitatea Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, precum, și ex-premierii României, doamna Viorica Dăncilă și domnul Adrian Năstase.
Oaspeții invitați la sărbătoare, între care am avut onoarea să mă aflu, au pornit în cursul dimineții zilei de 25 iulie într-un adevărat marș al credinței la câteva mănăstiri reprezentative din apropiere, ca înainte de orele 15.00 să se adune în sala de conferințe a Mănăstirii Războieni unde au luat parte la „Simpozionul Valea Albă – 550 ani” , fiind prezenți arhierei ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, înalți funcționari ai Consiliului Județean Neamț și ai Primăriei Războieni, istorici, oameni de cultură și alți participanți. Lucrările Conferinței au fost deschise cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a rostit și un cuvânt dedicat bătăliei din 26 iulie 1476 încheiat cu o rugăciune pentru eroii căzuți în luptă. Au urmat alocuțiuni dedicate Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și bătăliei din 26 iulie 1476 ale unor academicieni, istorici și înalți funcționari, între care istoricul dr. Victor Marola, cercetător la Biblioteca Academiei Române, scriitorul Andrei Breabăn, autorul celor 10 volume ale Epopeii Ștefaniene „Cavalerii Crucii”, dr Mihai Gribincea, fost ambasador al R. Moldova în Romania, cercetător istoric la Banca Națională a României, istoricul Paul – Claudiu Cotârleț, generalul Vasile Mălureanu, doamna academician Cristina Gârlea, doamna ministru Ecaterina Andronescu, părintele protosinghel Vicenţiu Oboroceanu, stavrofora Olompiada Neagu, maica stareță a mănăstirii Războieni, Daniel Vasilică Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț, Sebastian Bogdan Țarălungă, primarul comunei Războieni, alte scurte alocuțiuni fiind ținute de persoane din rândul celorlalți participanți la ceremonie.
Victor Marona și Andrei Breabăn au prezentat cea mai recentă carte a istoricilor medieviști Ioan-Aurel Pop și Alexandru Simon, „Ștefan cel Mare în Europa”, una dintre cele mai valoroase lucrări contemporane în domeniul istoriografiei medieviste, în care sunt prezentate documente inedite, descoperite recent în Arhivele de la Milano, Veneția, Roma și Bratislava, care conțin informații de un interes deosebit cu privire la personalitatea și acțiunile Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, cei doi vorbitori făcând referiri ample și la bătălia de la Valea Albă, fiind conturată o nouă imagine a acesteia, ca moment de vârf al cruciadei antiotomane la care a aderat Voievodul, având ca obiectiv apărarea Creștinătății, care, pe lângă titlul de „atlet al lui Hristos” — Ștefan cel Mare a fost singurul principe ortodox care l-a primit — i l-a adus și pe cel de Re de Dacia, recunoscut de marile curți europene, după cum dovedesc pe bază de documente academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Comitetului Academic Român și profesorul Alexandru Simon, doctor în istorie, cercetător la Academia Română:
Ștefan cel Mare a întruchipat unitatea românească medievală în viziune renascentistă. Cu domeniile sale transilvane numărând peste 100 sate, târguri și orașe, cu titlul de „conte de Transilvania”, cu acea calitate ca a avut sub oblăduirea sa jumătatea de Răsărit a Regatului Ungariei, luând efectiv sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei bisericile românești din Transilvania, cu autoritatea de a face si desface regi si domni, recunoscută de însuși „regele romanilor”, cu dominarea pe care a exercitat-o timp de 17 ani asupra Țării Românești, domnul de la Suceava, a ilustrat concret conducerea Daciei.
După Simpozionul care s-a prelungit pe parcursul a patru ceasuri participanții au pornit pe jos, cu arhiereii Bisericii în frunte, într-un pelerinaj spre locul unde s-a aflat fortăreața de tip husit în care Ștefan cel Mare și Vitejii lui i-au așteptat pe otomani, pe locul socotit ca fiind punctul de comandă al Voievodului fiind azi o cruce uriașă fixată pe un soclu solid, semn al luptei duse de vitejii Moldovei pentru apărarea credinței creștine.
Momentul solemn Troița Valea Albă a început cu Slujba de pomenire a eroilor căzuți în lupta de la Valea Albă realizată de Înaltpreasfințitul Teofan cu soborul de arhierei și preoți care l-au însoțit, acesta fiind urmat de un scurt moment artistic dedicat Voievodului, după care, cele câteva sute de participanți au coborât în tăcere panta abruptă ce duce spre mănăstire în luminile făcliilor purtate de plăieșii lui Ștefan cel Mare, aflat și el în fruntea acestora, interpretat de un tânăr din sat.
Ziua următoare a început cu liturghia de duminică condusă de părintele protosinghel Vicenţiu Oboroceanu împreună cu mai mulți preoți și măicuțele de la mănăstire care s-au rugat pentru eroii care au murit pentru apărarea credinței și a poporului român ,fiind adus un pios omagiu Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a cărui moaște se odihnesc în mormântul aflat în Mănăstirea Putna.
După slujba religioasă participanții s-au deplasat la mausoleul ridicat în apropierea mănăstirii unde a avut loc o frumoasă ceremonie de omagiere a eroilor marii bătălii de la Valea Albă, organizată de primăria comunei Războieni, fiind de față peste o mie de persoane. Ceremonia a avut o puternică încărcătură militară, fiind coordonată de ofițeri cu funcții de conducere în regimentele „Războieni” și „Podul Înalt”. După salutul drapelului de luptă și intonarea Imnului Național al României a avut loc oficierea serviciului religios de pomenire a eroilor căzuți în bătălie, apoi scurte alocuțiuni ale oficialităților și depunerea de coroane de flori, iar la final, un scurt moment artistic susținut de elevi ai Școlii Generale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni îmbrăcați în haine naționale, care au intonat cântece dedicate lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Omagierea eroilor neamului s-a încheiat cu Defilarea Drapelului de luptă și a gărzii de onoare, pe acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt”.
Am plecat din Războieni cu gândurile răvășite de locurile vizitate și ceremoniile deosebite la care am luat parte, care au adus din negura timpului amintirea tinerilor care au luptat și au murit vitejește ca noi azi să fim creștini și să vorbim în graiul minunat pe care ni l-au lăsat moșii și strămoșii noștri, vorbire care ne leagă ca un cordon ombilical de eroii martiri căzuți în acea crâncenă bătălie. Chiar dacă Ștefan nu a reușit sa-l prindă in capcană pe Mahomed … sultanul nu a reușit să cucerească nici o cetate. Ostile din Transilvania intră în Moldova și la mijlocul lui august Mahomed e alungat…
Andrei BREABĂN,
scriitor și jurnalist, Suceava
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com