La 27 august 1588 s-a încheiat la Constantinopol un tratat de comerț între Petru Șchiopul, domn al Moldovei, și Elisabeta I, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie cu domnitorul Petru Șchiopul, în numele reginei, un tratat prin care supușii Elisabetei I urmau a fi liberi a se statornici și a face negoț, a vinde și a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească și obiceiul caută pentru negoț și pentru trebuințele vieții”.
Prin aceasta Petre Șchiopul încuraja intensificarea schimburilor comerciale nu numai cu țările vecine ci chiar cu cele mai îndepărtate. Se vede cât de colo ce preț punea pe atragerea negustorilor străini pentru a vinde, a cumpăra și chiar a se statornici în principatul cârmuit de dânsul. Încurajându-i pe negustorii străini, rezultă că domnitorul conta pe o producție internă excedentară, rezultată din dărnicia pământului, hărnicia oamenilor, dar și înțelepciunea cu care cârmuirea cheamă negustorimea, să-și cumpere tot ce are trebuință și ce produce țara: cereale, vite, ovine, miere, vin, fructe, lemn, sare, vânat etc). În plus, când stabilești un tratat, inerent se dezvoltă și se intensifică unele relații externe, de care are atâta nevoie o țară vasală Porții.
La 27 august 1856 s-a născut genialul scriitor ucrainean Ivan Franko. Ivan Franko (1856-1916) a fost şi un savant-enciclopedist, filosof, activist politic şi public. A fost cofondatorul şi preşedintele primului partid politic ucrainean. În perioada 1890-1891 Ivan Franko a învăţat la Universitatea din Cernăuţi. El a vizitat nu o dată Cernăuţiul, unde a şi fost arestat. Despre arestul său a scris Mihai Eminescu. Ivan Franko a lăsat o moştenire scriitoricească şi ştiinţifică colosală – 50 mii de lucrări. În perioada sovietică Ivan Franko era supranumit „pietrarul viitorului comunist”, în prezent este asociat cu chipul proorocului Moise, proslăvit în poemul său. În Ucraina există Premiul literar internaţional „Ivan Franko”. Unul dintre laureaţii acestui premiu a fost Mircea Lutuc, poet şi traducător român din Cernăuţi.
La 27 august 1917 s-a stins din viață scriitorul, istoricul și publicistul bucovinean, erou al Primului Război Mondial, Ion Grămadă. Ion Grămadă s-a născut la 3 ianuarie 1886, în localitate Zăhărești, Suceava. Era fiu de țăran, căruia i-a plăcut cartea. A studiat la Universitatea din Cernăuți, devenind licențiat în istorie și geografie. Discipol al lui Nicolae Iorga, Ion Grămadă a fost recomandat de marele istoric pentru un stagiu la Viena, unde se apropie de „România Jună”, vestita societate a românilor din capitala Imperiului austro-ungar. La Universitatea din Viena devine doctor în litere cu o teză despre participarea românilor la Asediul Vienei din 1683. Publică numeroase nuvele, schițe istorice și comentarii politice în presa timpului.
În anul 1907 Ion Grămadă înființează la Cernăuți gazeta „Deșteptarea”, una dintre cele mai populare ale vremii. Este apoi redactor la publicațiile „Românul” și „Viața nouă”. Implicat, ca redactor și comentator, în problemele politice legate de soarta Bucovinei, Ion Grămadă apără drepturile legitime ale românilor.
În august 1914 Ion Grămadă trece în Regat, unde activează ca profesor de germană, iar în momentul intrării României în război se înrolează voluntar. După absolvirea școlii de ofițeri la Botoșani în iarna lui 1916, participă la campaniile din anul 1917. Prietenii își amintesc momentul în care talentatul istoric și prozator a căzut: „În acea zi fatală de 27 august, cu arșiță de soare, cu năduf de lupte și cu fum de obuze, pe o colină însângerată a Cireșoaiei, înaintând la un contraatac îndrăzneț, a fost străfulgerat de gloanțele cotropitorului în abdomen și a murit, strigând sergentului Donose de lângă el: „Sergent Donose, preia comanda plutonului, și du-l înainte, tot înainte!” (Colecția revistei „Junimea literară”, Cernăuți, 1936). A fost îngropat de camarazi într-o poiană a locului.
În iunie 1926 rămășițele sale pământești au fost aduse la Suceava și îngropate cu onoruri în cimitirul orașului. În semn de înveșnicire a memoriei scriitorului și istoricului, la 26 august 2007 a fost inaugurat un bust al eroului Ion Grămadă pe o colină în dreptul localității Stroiești, județul Suceava.
Ion Grămadă a tradus din literatura romantică și modernă, și-a publicat prozele în periodicele „Junimea literară” (Cernăuți), „Viața românească”, „Luceafărul” (Budapesta), „Neamul românesc literar” (Văleni-de-Munte). Aceste texte literare au fost colectate postum, într-un volum apărut sub îngrijirea lui Constantin Loghin (1924). Există și o ediție modernă, apărută în 2002.
Câteva nuvele de Ion Grămadă au fost incluse în compendiul „Pagini de literatură română Bucovina, regiunea Cernăuți 1775-2000” de Grigore C. Bostan și Lora Bostan. Autorii compendiului îl citează pe Perpessicius care afirma că în persoana lui Ion Grămadă „Bucovina pregătea un mare prozator, cel mai personal dintre prozatorii bucovineni”.
La 27 august 1918, în Edineț, Basarabia, s-a născut Leon Levițchi, filolog anglist și lexicograf, cunoscut ca traducător de literatură britanică și autor de dicționare și studii de referință. Între anii 1937–1941, a studiat Limba și literatura engleză, precum și Estetica și critica literară la Litere și Filosofie a Universității din București. În anii participării României la cel de-al doilea război mondial, a fost recrutat ca translator din mai multe limbi la mai multe comandamente militare. După terminarea războiului, s-a căsătorit și a lucrat ca profesor de engleză la licee în București. Din 1949 Leon Levițchi a fost asistent, lector, conferențiar și apoi profesor universitar la catedra de Limbi germanice de la Universitatea din București. A fost unul dintre cei mai reputați shakespearologi români. A tradus în românește și publicat o ediție în 11 volume a operelor lui William Shakespeare. De asemenea, a fost autor sau coautor a numeroase manuale de limbă engleză, dicționare și studii de specialitate. Împreună cu Andrei Bantaș a publicat o ediție bilingvă româno-engleză a poeziilor lui Mihai Eminescu, traducerile aparținându-le. Scrieri alese: Dicționar român-englez, Studii shakespeariene, Istoria literaturii engleze și americane. A decedat la 16 octombrie 1991, la București.
La 27 august 1985 s-a născut Alexandra Nechita, pictoriță americană de origine română, un geniu al artei moderne, emigrată din România la scurt timp după naștere, împreună cu părinții, care părăseau țara. Considerată copil supradotat încă de la o vârstă fragedă, Alexandra Nechita a ajuns o personalitate de prim rang în lumea artelor din SUA. Wikipedia relatează că tablourile ei se regăsesc în sute de muzee din lume, de la colecția de artă a Vaticanului, până la colecții particulare deținute de celebrități precum Oprah Winfrey, Calvin Klein, Whoopi Goldberg sau David Letterman. Cea mai scumpă pictură a Alexandrei Nechita s-a vândut cu 400.000 de dolari, altele sunt mai ieftine, dar niciuna nu se estimează la sub 50.000 dolari.
Evenimente istorice din ziua de 27 august:
1576: A încetat din viaţă Tițian (Vecellio Tiziano), pictorul oficial al Veneţiei. Tiziano Vecellio – în română Tițian – a fost un vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparținând școlii venețiene. Tițian s-a bucurat de atenţia unor personalităţi precum Carol Quintul sau Francisc I.
1595: Voievodul Moldovei, Ieremia Movilă, a recunoscut suzeranitatea polonă. În aprilie 1595 Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, l-a înlăturat pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei și l-a impus pe Ștefan Răzvan, care a recunoscut suzeranitatea lui Sigismund (pro-habsburgic).
1877: A avut loc primul atac al trupelor române. Misiunea de asalt și cucerire a redanului otoman, din fața redutei Grivița-1 din sistemul de apărare a Plevnei, este încredințată Regimentului 13 dorobanți, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici, și altor subunități din cadrul Diviziei a 4-a infanterie. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca o primă victorie a Armatei române. Pentru succesul repurtat, drapelul de luptă al Regimentului 13 dorobanți este distins cu Ordinul „Steaua României”. De asemenea, se acordă unor ofițeri și soldați din subunitățile participante la atac Ordinul „Steaua României”, precum și medalia „Virtutea militară”.
1916: România a declarat război Austro-Ungariei.
1919: Se deschide Muzeul Limbii Române din Cluj. În urma hotărârii Consiliului Dirigent din ședința din 27 august 1919, s-a aprobat înființarea unei unități de cercetare științifică fundamentală cu profil umanist, aflată sub auspiciile Academiei Române. La început, a funcționat pe lângă catedra de Limba română a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj. Conceput de reputatul lingvist și om de cultură Sextil Pușcariu, devenit, totodată, și întâiul rector al Universității clujene, Muzeul Limbii Române avea următoarele obiective: „strângerea și prelucrarea științifică a materialului lexicografic al limbii române din toate timpurile și din toate regiunile locuite de români; pregătirea de studii și lucrări speciale în vederea unificării limbii literare și a terminologiei tehnice și speciale în toate ținuturile românești; deșteptarea interesului obștesc pentru studiul și cultivarea limbii române; pregătirea de filologi români”. În prezent, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”.
1949: În Polonia, un decret guvernamental i-a privat pe ucraineni de dreptul asupra gospodăriilor din care fuseseră evacuați în timpul operațiunii „Vistula” și asupra bunurilor imobile lăsate acolo.
1955: A fost publicată prima ediție a Cărții Recordurilor Guinness (la comanda companiei de bere irlandezi „Guinness”, având 198 de pagini). În primele câteva luni s-au vândut peste 50.000 de exemplare.
1959: În URSS a fost adoptată o hotărâre privind decorarea absolvenților școlilor cu medalii.
1977: A fost pus în funcțiune primul bloc energetic al Centralei Nucleare de la Cernobyl.
1989: Prima Mare Adunare Națională de la Chișinău a decis oficializarea limbii moldovenești și trecerea la alfabetul latin.
1991:Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declarația de independență.
2004: La Chişinău a avut loc inaugurarea Aleii Domnitorilor Moldovei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com