La 30 august 1698 s-a tipărit prima lucrare a lui Dimitrie Cantemir „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul”. A apărut la Iași, în limbile greacă și română, fiind prima lucrare românească originală de gândire religioasă, prima scriere filosofică românească, dar și prima antologie din literatura română, prin numeroasele texte române și străine existente în lucrare. Întâlnim disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință. Una dintre lucrările fundamentale ale lui Dimitrie Cantemir, sugerează superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare, face din om un stăpân al lumii, susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice a omului, încearcă să definească concepte filozofice și să alcătuiască o terminologie filozofică. „Iară cu osârdiia și epitropiia Cinstitului și blagorodincului Boiar dumnealui Lupul Bogdan Hatmanul s-au tipărit în orașul scaunului domnii. În Iași. V leat de la Adam 7206. Iară de la mântuința lumii 1698. Avgust 30. Și s-au tipărit prin osteniala smeriților și mai micilor Athanasie Ieromonahul și Dionisie Monahul Moldoveanii”.
Pe 30 august 1940, la Palatul Belvedere din Viena, au fost semnate documentele „arbitrajului” germano-italian („Dictatul de la Viena”), prin care nordul Transilvaniei, începând de la Oradea, partea de sud-vest, şi Maramureş, partea de nord, înglobând Clujul şi judeţele de-a lungul versanţilor vestici ai Carpaţilor, până în apropiere de Braşov erau cedate Ungariei. Astfel, României i-au fost luaţi 43.492 km pătraţi din teritoriul naţional şi 2.667.000 de locuitori, din care 50,2% români, 37% unguri, 5,7% evrei şi 2,8% secui.
În cadrul tratativelor româno-ungare de la Turnu Severin (16-24 august), Ungaria a revendicat mai mult de jumătate din teritoriul Transilvaniei. Delegaţia română a susţinut principiul schimbului de populaţie. În cele din urmă, tratativele au intrat în impas. Între timp, la 19 august au început, la Craiova, tratative româno-bulgare, privind cererea Bulgariei de revizuiri teritoriale faţă de România. În credinţa că o atitudine concesivă faţă de Bulgaria va aduce României bunăvoinţa Germaniei în problema Transilvaniei, negocierile s-au încheiat prin semnarea, la 7 septembrie 1940, a tratatului care prevedea cedarea Cadrilaterului (judeţele Durostor şi Caliacra), un schimb de populaţie şi plata de către Bulgaria a unei despăgubiri pentru bunurile abandonate de familiile româneşti plecate.
Manifestaţii de protest au avut loc în întreaga ţară. Cele mai puternice demonstraţii au avut loc la Cluj, Timişoara, Bucureşti, Braşov, Sibiu, Orăştie, Constanţa, Iaşi şi Baia Mare. Considerat, pe bună dreptate, răspunzător de catastrofa României, regimul dictaturii regelui Carol al II-lea s-a prăbuşit odată cu frontierele ţării. Regele nu îşi îndeplinise principala obligaţie – aceea de a menţine integritatea teritorială a României: ţara pierduse, în mai puţin de trei luni, 99.738 km pătraţi (33,8% din suprafaţa totală) şi 6.821.000 locuitori (33,3% din populaţia sa).
Regele Carol al II-lea, ca factor politic, îşi pierduse orice credibilitate. În faţa ostilităţii generale şi a unei ameninţări de răscoală legionară, Carol al II-lea prin Decretul regal din 5 septembrie 1940 a suspendat Constituţia din 27 februarie 1938, Corpurile legiuitoare au fost dizolvate, prerogativele regale au fost restrânse substanţial şi dreptul de conducere autoritară a statului a fost transferat generalului Ion Antonescu. Prin aceste decrete s-a pus de fapt capăt regimului instaurat la 10 februarie 1938. Răspunzând unei dorinţe generale şi în consens cu liderii partidelor tradiţionale, Ion Antonescu i-a cerut suveranului să abdice în favoarea fiului său. Fără a folosi formula „abdic” în proclamaţia sa către ţară, ci doar pe aceea de „trecând astăzi fiului meu…grelele sarcini ale guvernării”, la 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a transmis prerogativele regale fiului său Mihai.
La 30 iulie 1952, Taxobeni, raionul Fălești, Moldova, s-a născut Ilie Ilașcu, om politic basarabean, deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, erou al luptei de eliberare națională a românilor basarabeni. A absolvit facultatea de economie a Universității Agrare din Chișinău. A fost unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, președinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol (1989–1992, an când a fost lichidată de forțele separatiste). În 1992, alături de Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov Popa a fost arestat de GRU (Serviciul secret al Armatei Ruse), a fost deținut politic al regimului de la Tiraspol (1992–2001). În 1993 a fost condamnat la moarte, dar în urma presiunilor politice asupra autorităților Federației Ruse de către comunitatea internațională, în mai 2001 a fost transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și ale României. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi (1994–1998; 1998–2000), senator în Parlamentul României (2000–2004; 2004–2008). În perioada 2001–2008 a fost membru titular al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegației României. A fost distins cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2001), Ordinul Republicii (Moldova, 2010). A decedat la 17 noiembrie 2025, la București.
La 30 august 1958, la Galați s-a născut Silvia Macovei, compozitoare și profesoară, membră a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din 1990. Absolventă a Universității de Muzică din București, secția Compoziție (1981), a urmat cursuri de perfecționare în Germania, fiind inventatoarea procedeului componistic numit „Scara lui Iacob”. A colaborat cu Radiodifuziunea Română în calitate de realizatoare de emisiuni muzicale. A compus opera „La Divina Commedia doppo Dante”, care are cel mai mare libret din istoria muzicii universale și cel mai mare număr de cântări gregoriene citate (104). Libretul lucrării, de 14.215 versuri, reprezintă întregul text al operei lui Dante, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România făcând demersuri în vederea înscrierii operei în Cartea Recordurilor.
La 30 august 1988 poeta Ana Blandiana a pierdut dreptul de publicare. În urma apariției unei cărți pentru copii în care îl parodia pe Nicolae Ceaușescu, 1988 Ana Blandiana a fost interzisă până la revoluția din 1989. „Poezia „O vedetă pe strada mea“ relata povestea motanului Arbagic, un pisoi care, „îmbătat“ de faptul că devenise vedetă, uitase de unde plecase. Descriind gesturile motanului a făcut analogie cu comportamentul lui Nicolae Ceaușescu, ironie remarcată imediat de redactorii revistei „Săptămâna“, care s-au dus cu „pâra“ la Tovarăși”. Deși au existat în cariera ei trei perioade în care i s-a interzis să publice (1959–1964, 1985, 1988–1989), palmaresul literar al Anei Blandiana cuprinde peste 20 de volume de poezii, mai multe cărți de eseuri și de proză și numeroase traduceri.
Evenimente istorice din ziua de 30 august:
1352: A încetat din viață Basarab I, domnitor, considerat fondatorul Țării Românești, supranumit în epoca modernă Basarab Întemeietorul.
1619: În Virginia, SUA, sunt aduși, din Africa, primii sclavi negri.
1739: Trupele rusești au ocupat cetatea Hotinului care era sub administrația turcească.
1877: A început asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna III, în timpul războiului pentru independență. În scurt timp, asaltul s-a transformat în asediul întregii Plevne, conform planului de luptă stabilit de domnitorul Carol împreună cu principele Nicolae al rușilor.
1918: La Moscova, a fost asasinat șeful Direcției Politice de Stat a Rusiei bolșevice (C.E.K.A.), Urițki. În aceeași zi, tot la Moscova, a avut loc atentatul asupra lui Lenin comis de o oarecare Fania Kaplan. Atentatul i-a produs, la picior, o rană care nu s-a mai vindecat, dar cu care Lenin a trăit încă șase ani. Moartea, survenită în 1924, nu a fost cauzată de această rană, ci de o boală venerică de care suferea șeful statului rus.
1956: La doi ani după ce a făcut presiuni pentru ca fraza „sub Dumnezeu” (“under God”) să fie inserată în jurământul de credință, președintele Dwight D. Eisenhower semnează o lege care declară sintagma „Credem în Dumnezeu” – “In God We Trust” – drept deviza oficială a națiunii americane.
1980: Knesset adopta legea prin care Ierusalim este declarat capitală a statului Israel.
1991: Sovietul Suprem al Azerbaidjanului a adoptat Hotărârea privind restabilirea independenței de stat a Republicii Azerbaidjan pe baza actului din 1918.
2022: Moare Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS, artizanul detensionării războiului rece și a unei noi orientări în politica URSS, bazată de reconstrucție (perestroika) și transparență (glasnosti).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com