La 5 iunie 1461 are loc prima incursiune a lui Ştefan cel Mare al Moldovei în Transilvania ca represalii asupra voievodului Sebastian de Rozgony, pentru că luase la curtea sa pe asasinul tatălui său, Petru Aron. După moartea lui Alexandru cel Bun, care domnise pe tronul Ţării Moldovei răstimp de 32 ani, au venit vremuri de cumpănă pentru Moldova. În scaunul ţării urcă unul după altul diferiţi domnitori, lacomi de putere şi avuţie. Tronul Moldovei seamănă mai degrabă cu o minge aruncată de partidele boiereşti de la o mlădiţă de os domnesc la alta. Printre aceştia a fost şi Petru Aron care mişeleşte îl omoară pe Bogdan Vodă (tatăl lui Ştefan cel Mare), iar mai apoi şi pe partenerul său în acest complot, nepotul său Alexăndrel, astfel devenind domnitorul unic al Ţării Moldovei. Dar nu i-a fost lungă domnia, pentru că în 1457 năvăleşte asupra lui , „cu mulţime de oaste muntenească şi din ţară adunaţi”, Ştefan, mai apoi numit „cel Mare“, fiul lui Bogdan al II-lea, ca să răzbune moartea tatălui său. Victoria a fost de partea lui Ştefan, şi acesta urcă pe tronul Moldovei la 14 aprilie 1457. Pentru a-i închide toate drumurile lui Aron, Ştefan face o incursiune în Polonia în 1459 unde încheie Tratatul moldo-polon de la Overhelauti prin care voievozii Rusiei mici şi ai Podoliei se obligau să nu permită lui Petru Aron să se apropie de graniţa Moldovei decât până la Smotrici. Aron însă a reuşit să părăsească Polonia în 1460, găsind adăpost în Transilvania, la curtea voievodului Sebastian de Rozgony. Drept consecinţă Ştefan cel Mare înfăptuieşte la 5 iunie 1461 o primă incursiune în Transalvania. Domnul Moldovei pradă în secuime ca represalii pentru că voievodul Sebastian de Rozgony luase la curtea sa pe Petru Aron pe care îl omoară abia în 1469 în timpul unei alte incursiuni.
La 5 iunie 1779 s-a născut Gheorghe Lazăr, cărturar iluminist român, unul din marii promotori ai învățământului în spațiul românesc. A înființat la București, în 1818, prima școală cu predare în limba română, școala de la Sfântul Sava. S-a spus că, atunci când cărțile erau rarități și, de multe ori, scrise în limbi necunoscute pentru mulțime, Gheorghe Lazăr a tradus și a scris cărți în limba română. Faptul deschidea noi orizonturi pentru un mare număr de români. La școala lui Lazăr au venit copiii intelectualilor români, dar și copii de prăvăliași, precum și copiii oamenilor mai de pe la marginea orașului. El i-a învățat pe toți în egală măsură științele matematice, istoria, logica și înțelepciunea filosofică, totul în limba lor maternă.
La 5 iunie 1865 apare revista „Familia”, editată de Iosif Vulcan. A fost editată la Pesta între 1865 – 1880 , apoi la Oradea, între 1880 – 1906. În paginile ei publicau personalităţi ale culturii române de-o parte şi de alta a Carpaţilor. În februarie 1866, Iosif Vulcan primeşte la sediul redacţiei, de la un privatist de la Gimnaziul din Cernăuţi, o scrisoare însoţită de o poezie, „De-aş avea”, semnată de Mihail Eminovici. Redactorul „Familiei” este încântat de poezia primită, permiţându-şi însă o modificare, anume, românizarea numelui tânărului poet, transformându-l din Eminovici în Eminescu. Din acest motiv Iosif Vulcan este considerat „naşul literar” al celui mai important poet român. În revista „Familia”, după debutul său în 1866, Mihai Eminescu va publica apoi poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Revista „Familia” milita deschis pentru unitatea spirituală a tuturor românilor. Printre colaboratori au figurat Vasile Alecsandri, Andrei Bârseanu, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron Densuşianu, Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, precum şi mulţi alţi oameni de cultură. „Familia” a avut și o variantă pentru sate – „Şezătoarea”, apărută între anii 1875 – 1882. Din 1926 Mihail Sadoveanu a publicat la Oradea a doua serie a revistei.
La 5 iunie 1871, la Botoşani s-a născut Nicolae Iorga, istoric, scriitor, publicist și om politic român. Nicolae Iorga (1871-1940) Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor şi filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, „rolul lui Voltaire”. Nicolae Iorga a fost fondatorul (1920) și director al Școlii Române din Paris. A editat și condus numeroase ziare și reviste („Neamul românesc”, „Revista istorică”, „Revue Historique du Sud-Est-Européen”, „Floarea darurilor” etc.). Fiind unul dintre doctrinarii sămănătorismului, a condus revista „Sămănătorul” în perioada 1905-1906. A întocmit numeroase volume de izvoare, documente cu privire la istoria românilor. Contribuția la cercetarea istoriei universale, la cercetarea istoriei literaturii române, ca și vastitatea operei și preocupărilor sale, îl situează pe Nicolae Iorga între marii istorici ai lumii.
Iosif Vulcan, cel care a creat revista „Familia”, a fost o figură proeminentă a culturii din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea din Ardeal. Fiind ultimul exponent al Şcolii Ardelene, a căutat în întreaga sa activitate culturală să ajute la modernizarea literaturii şi a limbii române. În perioada aceea poporul român respira printr-un scop comun – Unirea. Acțiunile lui Iosif Vulcan prin revista „Familia” au reprezentat pași importanți în conturarea istoriei literaturii române.
La 5 iulie 1997, la Chişinău, s-a stins din viaţă Petre Teodorovici, compozitor și interpret de muzică ușoară, Maestru Emerit în Arte din Republica Moldova. S-a născut la 18 mai 1950 în orașul Leova, în familia profesorului de muzică Cristofor Teodorovici. Este fratele mai mare al regretatului compozitor Ion Aldea-Teodorovici, împreună cu care au semnat câteva piese. A absolvit Școala medie de muzică de la baștină, unde a învățat vioara (1968), apoi a studiat la secția Teoria muzicii la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga» din Chișinău. Concomitent, a studiat și, facultativ, compoziția cu Eugen Doga. A continuat studiile la Facultatea de dirijat coral la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu» din Chişinău (1968-1973). Petre Teodorovici și-a început activitatea în calitate de educator-metodist la Leova (1971-1972). Apoi a fost profesor la Institutul Pedagogic „Alecu Russo» din Bălţi (1972-1973) şi regizor la Centrul Tineretului din Chişinău (1974-1975). A activat ca director artistic la mai multe ansambluri: „Bucuria», Filarmonica Națională din Chișinău (1975-1982); „Ceremuş» (cu Aurica şi Lidia Rotaru), Filarmonica din Cernăuţi (1983-1984); „Ecou», Centrul Tineretului din Chișinău (1984-1989); „Teo-Dor». Popularitatea i-a adus-o cântecul „Melancolie».
A scris melodii pe versurile poeților Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Anatol Ciocanu, Simion Ghimpu, Ion Hadârcă ş.a. Din colaborarea cu scriitorii a semnat o serie de cântece, care au devenit şlagăre: „Santa Maria Maggiore», „Scrisul nostru», „De ce?», „Veniţi acasă», „Ultima oră» ş.a.
Piesele sale au fost şi mai sunt interpretate de Sofia Rotaru, Ion Suruceanu, Nina Crulicovschi, Gheorghe Ţopa şi alţi cântăreți. Cu piesele compozitorului Petre Teodorovici şi-a început cariera interpretul rus Filip Kirkorov, în 1980. Cântecele compuse de Petre Teodorovici s-au bucurat de popularitate pe marile scene la festivaluri muzicale din Rusia, România, Slovacia, Finlanda, Cuba, Argentina, Italia. A scris şi muzică de filme şi pentru spectacole. Pentru melodia „Maria» a luat Marele Premiu la Festivalul de la Mamaia, România. A fost distins cu titlul onorific „Maestru al Artei» (1989) şi ordinul „Gloria Muncii” (1996).
Evenimente istorice din ziua de 5 iulie:
328: Inaugurarea oficială a podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava (Corabia), construit peste Dunăre, de către arhitectul Theophilus Patricius.
1463: Voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt se căsătoreşte la Suceava cu Evdochia de Kiev.
1687: Este publicată lucrarea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica („Începuturile matematice ale filosofiei naturii”).
1880: S-a născut la Vaslui, marele actor de revistă Constantin Tănase, cel care a întemeiat în 1919 primul teatru de profil din România.
1898: S-a născut marele poet si dramaturg spaniol Federico Garcia Lorca, poet și dramaturg spaniol. Federico García Lorca este considerat cel mai popular şi influent scriitor spaniol din secolul XX şi una dintre figurile de referinţă ale teatrului spaniol din secolul XX.
1943: Bătălia de la Kursk–Orel–Belgorod, încheiată la 23 august, desăvârșește cotitura radicală în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial, începută la Stalingrad în 1942.
1962: Algeria devine independentă față de Franța.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com