La 9 octombrie 1621, la Hotin a fost încheiat tratatul de pace între Polonia şi Turcia. Domnul Valahiei, Radu Mihnea, participant la Războiul Otomano-Polon (1621), îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Polonia. Prevederile tratatului de pace de la Hotin, ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române. Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior în istoriografie ca un armistiţiu. În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de poloni Moldovei. Influenţa polonă în principatele române a fost slăbită, iar în Moldova şi Valahia s-a accentuat dominaţia Imperiului otoman, care s-a manifestat prin pătrunderea a numeroşi greco-levantini în conducerea acestor principate.
La 9 octombrie 1888, la Chișinău, s-a născut Alexandru Plămădeală, sculptor și pictor, profesor moldovean, considerat cel mai important sculptor basarabean din prima jumătate a secolului XX. A studiat la Școala superioară de pictură, sculptură și arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin. A lucrat la monetăria din Petrograd, după 1918 a fost profesor și director, timp de 11 ani, la Școala de Arte Plastice din Chișinău (care azi îi poartă numele). Capodopera sa este Monumentul lui Ștefan cel Mare din Grădina Publică cu același nume din Chișinău (1927). A sculptat bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Central din Chișinău. A realizat portrete ale oamenilor de creație și intelectualilor români și basarabeni: portretele cântăreței Lidia Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul lui Bogdan Petriceicu-Hașdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul soției și autoportret cu soția – Olga Plămădeală, portretul pictorului Ion Theodorescu-Sion, portretul poetului Ion Minulescu. În anul 1934 a pictat interiorul catedralei din Tighina. A fondat Pinacoteca municipală din Chișinău. S-a stins din viață la 15 aprilie 1940, la Chișinău.
La 9 octombrie 1918 apare la Cernăuţi primul număr al publicaţiei „Glasul Bucovinei”, întemeiat de Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Alexandru Popovici şi Radu Sbiera, care înlocuia publicația oficiala de limba germana „Czernowitzer Zeitung”. Editor și redactor responsabil a fost Dionisie Bejan. În primul număr al ziarului a fost publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: „Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”. Cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923.
La 9 octombrie 1943, la Grozești, Lăpușna, Basarabia, s-a născut Marius Porumb, critic și istoric de artă din Basarabia, membru titular (din 2009) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Istorie și Filosofie la Universitatea „Babeș-Bolyai” (1961–1966), iar în 1973 a devenit Doctor în Istorie, specialitatea Istoria Artei la aceeași universitate, după care s-a specializat în Civilizație și Cultură Bizantină, la Ravenna și Bari, Italia. A fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, cercetător principal III, apoi II, I, director adjunct, iar din 1994, director la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca. A fost membru în colegiile de redacție la Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie (Cluj-Napoca), Studii și cercetări de istoria artei, Revue Roumaine de l’histoire de l’art, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Revista Monumentelor Istorice, Acta Musei Napocensis, Ephemeris Napocensis, Ars Transsilvaniae. A fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor al Republicii Franceze, Ordinul Steaua României cu rang de Cavaler (2002) etc.
La 9 octombrie 1953 s-a născut Anatol Chiriac, compozitor din R. Moldova. În 1979 a absolvit Facultatea de muzică Ştefan Neaga din Chişinău. În 1983 a înregistrat primele sale lucrări instrumentale, care au o influență puternică a lui James Last (de exemplu, folosirea flautului de nai și altele). Următorul său album, apărut în 1984, a reprezentat cântece în versuri ale lui Grigore Vieru . Piesa „Romantică”, interpretată de Sofia Rotaru , a devenit rapid un hit în întreaga Uniune Sovietică . Pe parcursul câțiva ani, compoziția sa „Mihaela” a realizat prognozele meteo în programul de știri TV sovietic „ Vremia ” („Timpul”). Aproape de 1985, Chiriac și-a format propriul ansamblu instrumental, a înregistrat cu acesta un nou album și a avut turnee în Japonia și Mozambic . În 1990-1994, Chiriac a fost ales în Parlamentul Moldovei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com