Războiul împotriva Ucrainei durează deja la fel de mult timp ca și campania sovietică din Al Doilea Război Mondial, însă nu se poate vorbi despre niciun succes. Armata rusă bate pasul pe loc în războiul împotriva Ucrainei, în timp ce SUA demonstrează operațiuni speciale fulgerătoare, iar economia Federației Ruse crapă din toate încheieturile. Pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin, anul 2026 poate deveni și mai dificil. Există câțiva factori care l-ar putea forța pe liderul de la Kremlin să accepte negocieri reale de pace.
Pentru Putin, acest an a început extrem de prost. Pe 11 ianuarie, durata războiului a ajuns la 1.418 zile — exact atât cât a durat, conform terminologiei sovietice, Marele Război pentru Apărarea Patriei. În această perioadă, armata lui Stalin a reușit să cucerească Berlinul, în timp ce realizările actuale ale Kremlinului arată mult mai palid. Pe parcursul anului trecut, forțele ruse au ocupat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. Dacă situația nu se schimbă, Rusiei îi va mai trebui cel puțin un an pentru a ajunge la granițele regiunii Donețk și pentru a stabili controlul asupra teritoriilor pe care Putin le impune ca condiție pentru pace.
Evenimentele din 3 ianuarie, când militarii americani l-au reținut fulgerător pe dictatorul venezuelean Nicolás Maduro împreună cu soția sa, au reprezentat o altă lovitură pentru imaginea armatei ruse, demonstrându-i slăbiciunea. „Succesul strălucit al americanilor, care prin exemplul Venezuelei au arătat cum ar trebui să fie de fapt o „operațiune militară specială”, îi demoralizează și mai mult pe locuitorii Rusiei — atât pe oamenii de rând, cât și elita. Contrastul dintre eficiența extrem de ridicată a militarilor și serviciilor speciale americane și ineficiența frapantă a colegilor lor ruși este mult prea evident”, a declarat analistul politic rus, Abbas Galliamov. Situația pentru Kremlin a fost complicată și de faptul că Maduro era considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei.
Un alt semnal dureros pentru Putin a venit pe 7 ianuarie: SUA au interceptat un tanc petrolier în apropierea Islandei, în pofida escortării acestuia de către flota rusă. Dificultățile lui Putin au fost sporite și de un factor intern. Vechiul său aliat, Dmitri Kozak, care a părăsit recent funcția din cauza războiului împotriva Ucrainei, a publicat într-o ediție rusă influentă un plan amplu de reforme. Expertul politic rus Oleg Ivanov a evaluat documentul astfel: „Acest document impresionează prin îndrăzneala sa, mai ales pe fondul retoricii politice actuale. În esență, este un program de transformare profundă a instituțiilor cheie ale statului, menit să răspundă provocărilor globale și interne”. Deși Putin este capabil să-l reducă pe Kozak la tăcere, merită amintit că, în februarie 2022, acesta nu a fost singurul din Consiliul de Securitate care a avertizat împotriva invaziei Ucrainei. Îndoieli a exprimat atunci și Nikolai Patrușev — președintele consiliului, care ulterior a fost retrogradat, dar nu eliminat complet.
Nemulțumirea crește și printre cei care au susținut formal războiul. Campania împotriva Ucrainei a costat Rusia extrem de scump. Conform estimărilor The Economist, doar de la începutul anului 2025 până la jumătatea lunii octombrie au murit cel puțin 100.000 de militari ruși. Linia clasică a frontului practic nu mai există — aceasta a fost înlocuită de o „zonă de anihilare”, unde dronele scot din uz până la 80% din tehnică și personal de ambele părți.
În 2025, cheltuielile militare ale Rusiei au ajuns la aproximativ 15,5 trilioane de ruble — de cinci ori mai mult decât în 2021, dacă calculăm în indicatori nominali. Aceste cifre nu includ cheltuielile pentru întreținerea teritoriilor ucrainene ocupate și plățile sociale către militari și familiile acestora. În același timp, în noiembrie 2025, veniturile din exportul de petrol și gaze s-au redus cu 34% în ritm anual. Pentru a acoperi deficitul bugetar record (estimat la 72 miliarde de dolari, sau 2,6% din PIB) și pentru a continua războiul, autoritățile au majorat TVA-ul de la 20% la 22%, începând cu 1 ianuarie. Această decizie i-a lovit dur pe cetățenii obișnuiți, deoarece costul vieții a crescut, iar dorința de a vedea sfârșitul războiului s-a intensificat. Datele de la „Centrul Levada” indică o schimbare radicală a sentimentului public: în decembrie 2024, 37% se pronunțau pentru continuarea războiului, în timp ce 54% susțineau ideea negocierilor de pace. Un an mai târziu, doar 25% mai doreau continuarea acțiunilor de luptă, în timp ce 67% optau pentru căutarea păcii.
Politica anti-inflaționistă cu rate ale dobânzii ridicate a paralizat practic activitatea investițională. Unul dintre cei mai loiali oligarhi față de Kremlin, Oleg Deripaska, a distribuit public un editorial dintr-un ziar rus în care guvernul era criticat dur pentru absența condițiilor necesare unui climat investițional normal. Autorii scriau că „anul viitor nu poate fi parcurs bazându-ne pe inerție” și cereau autorităților să se „concentreze pe crearea unei piețe de capital și finanțe sigure și dezvoltate”. Un factor suplimentar de iritare pentru elite a fost blocarea activelor lor private în băncile europene.
Pe 8 ianuarie, Moscova a respins categoric inițiativa negociatorilor europeni și ucraineni privind desfășurarea unui contingent de menținere a păcii pentru a asigura o viitoare încetare a focului. În aceeași noapte, armata rusă a lansat un atac masiv asupra regiunii Lviv, folosind pentru a doua oară în timpul războiului pe scară largă racheta balistică hipersonică „Oreșnik”.
În pofida capacității regimului de a suprima sentimentele de protest în interiorul țării prin represiune, Putin nu poate duce la nesfârșit un război fără sprijinul propriului anturaj. Iar dacă Statele Unite vor asigura Ucrainei mijloacele necesare pentru contracararea eficientă a dronelor și rachetelor rusești, acest sprijin s-ar putea clătina. Într-o astfel de situație, colaboratorii obosiți de război și oligarhii asociați cu aceștia ar putea foarte bine să-l forțeze pe Putin să accepte negocieri pentru o pace acceptabilă pentru Ucraina.
De altfel, expertul britanic Hamish de Bretton-Gordon consideră că un acord de pace cu Ucraina este cel mai bun scenariu pentru Federația Rusă, deoarece, ulterior, situația nu va face decât să se înrăutățească. Kremlinul se va confrunta în curând cu o lipsă critică de finanțe și de oameni. Când tinerii din elitele Moscovei și Sankt Petersburgului vor începe să fie trimiși în masă pe front, oligarhii vor vorbi cu voce tare despre oportunitatea războiului. Pe fondul inflației record și al ratelor ridicate ale dobânzii, mașina de război a agresorului se va opri inevitabil, comunică TSN.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com