La 15 ianuarie 1568 s-a stins din viață Nicolaus Olahus, umanist și istoric de origine română, arhiepiscop de Esztergom și guvernator al Ungariei. Nicolaus Olahus (n. 10 ianuarie 1493, Sibiu – d. 15 ianuarie 1568, Pojon) a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (în latină Strigonium), regent al Ungariei și apoi guvernator al țării. Tatăl său, Ștefan, era originar din Orăștie. Mama sa, Barbara Huszár, era descendentă din familia lui Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei.
La 15/27 ianuarie 1833, în Tecuci, Galați, a-a născut Alexandru Papadopol-Calimah, istoric, publicist, traducător, om politic, militant pentru Unirea Principatelor. A fost ministru de Externe în guvernul Nicolae Kretzulescu și ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în guvernul Dimitrie Ghica. A fost membru (din 1876) al Societății Academice Române, membru (din 1885) și vicepreședinte (1885–1886) al Academiei Române. În anul 1886, a propus crearea unei reviste istorice a Academiei și întocmirea unui catalog al documentelor aflate în posesia Academiei. Din același an, au apărut Memoriile Secțiunii Istorice, iar în deceniile următoare a fost realizată inventarierea și catalogarea documentelor Academiei. S-a aflat printre donatorii de manuscrise și cărți rare către Biblioteca Academiei Române. A colaborat la revistele: Arhiva, Convorbiri literare, Revista literară și științifică, Revista nouă etc. A editat opera lui Costache Negri, a fost membru în comisia care s-a ocupat de explorarea științifică a sitului arheologic de la Cucuteni. A debutat cu volumul Limba românească (1855), urmat de diverse scrieri: Curtea de Casație în Franța, Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia, Sloboziile în România. O carte domnească inedită din 1661, Dunărea în literatură și în tradițiuni, Notiță istorică despre orașul Botoșani, Notiță istorică despre Bârlad, Un episod din istoria tipografiei în România etc. A decedat la 18/30 iunie 1898, la Tecuci.
La 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor. Mihai Elinescu (Mihail Eminovici) a văzut lumina zilei la Botoşani, după alte surse – la Ipoteşti, în Moldova. A fost şi prozator, ziarist, considerat de cititori şi de critica literară postumă, drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Marele poet al românilor s-a stins din viaţă prematur, la 15 iunie 1889 la Bucureşti. Până în 1970, Eminescu era deja tradus în peste 35 de limbi, de peste 200 de traducători. În prezent poemele lui pot fi citite în peste 60 de limbi. În limba lui Shakespeare – cea care ar garanta vizibilitate – a fost tradus prima dată în 1930, de Sylvia Pankhurst. Volumul cu zece poeme era însoţit de o scrisoare a lui George Bernard Shaw şi o introducere de Nicolae Iorga. În 1978, un manuscris cu 69 de poeme traduse în engleză de adolescentul Corneliu M. Popescu a părut la Editura „Eminescu”. Cu un an înainte, în 1977, genialul traducător murise în Bucureşti la cutremur, la doar 19 ani. Nici o altă variantă n-a egalat până acum surprinzătoarele traduceri ale lui Corneliu M. Popescu, superioare oricăror încercări ale specialiştilor. În 1983, The Poetry Society din Marea Britanie a instituit chiar Premiul european de traducere de poezie, în memoria sa.
Primele traduceri de texte integrale din poezia lui Eminescu în limba chineză le-a dat scriitorul şi traducătorul Ge Baoquan (1913-2000). A fost corespondentul agenţiei „China nouă” între 1949-1950, apoi împuternicit cu afaceri al guvernului chinez la Moscova. Într-o zi, a primit cadou un exemplar din prima ediţie rusă a poeziilor eminesciene, care l-au impresionat puternic. El a tradus câteva poezii ale lui Eminescu şi le-a publicat în prestigioasa revistă chineză „Traduceri”, numărul din ianuarie 1955, sub pseudonimul Baoquan. Este vorba de poeziile eminesciene „Pe aceeaşi ulicioară”, „Ce te legeni” , „Şi dacă…”, „Somnoroase păsărele” şi „De ce nu-mi vii”.
Cernăuţi este oraşul unde au fost realizate cele mai multe traduceri în ucraineană ale creaţiei eminesciene. Un fenomen în arta traducerii este considerată varianta în ucraineană a poemului „Luceafărul”, realizată de vestitul poet şi traducător ucrainean, Vitali Kolodii.
La 15 ianuarie 1915, în ţinutul Podoliei al Ucrainei (în prezent regiunea Hmelniţki) s-a născut Leo Mol (Leonid Molodojanin), sculptor, pictor, academician al Academiei regale de arte din Canada. A studiat pictura la Viena, apoi la academiile din Leningrad, Berlin şi Haga. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în Occident. În 1949 s-a mutat în Canada. Slavă mondială i-a adus monumentul lui Taras Şevcenko din Washington. Este autorul monumentelor poetului naţional al ucrainenilor din Canada, Argentina, Rusia. El a creat busturile a trei suverani pontifi – Pavel al VI-lea, Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea, care se păstrează în Muzeul Vaticanului. În Parcul sculpturilor din Winnipeg, Canada, care îi poartă numele, sunt adunate circa 300 de lucrări ale acestui talentat sculptor ucrainean. Leo Mol a decedat în 2009.
La 15 ianuarie 1943, în satul Sauca, raionul Soroca, s-a născut Teodor Negară, interpret de muzică populară din Moldova. Pe parcursul anilor 1961-1965 a învăţat la Şcoala de Cultură „Elena Sârbu” din Soroca, apoi în anii 1965-1969 a urmat facultatea „dirijat coral” la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău (actualmente:Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice).
Cariera artistică şi-o începe în calitate de solist al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii de la Chișinău, făcând parte din ea în anii 1965-1969 și 1970-1990.
Pe parcursul carierei sale Teodor Negară a colaborat cu Dumitru Blajinu, Ion Dascăl, Petre Neamțu, Vasile Iovu ș. a. La Radio Chișinău a înregistrat mai mult de 250 de cântece populare, printre care: „Mândruţo, la nunta ta”, „E linişte-n codrul verde”, „Străinel ca mine nu-i”, „Rămâi, satule, cu bine”, „Am crescut băieţi şi fete”, „Mare-i dealul de la moară” etc. Ca şi regretatul maestru Nicolae Sulac nu s-a putut bucura în timpul vieţii de aprecierea mai marilor neamului, punându-i-se nenumărate piedici, aşa că s-a retras, comunicând mai mult cu natura. În anul 1989 i-a fot oferit titlul onorific de Artist Emerit al Republicii Moldova. A decedat la 9 octombrie 2012 în urma unei boli necruţătoare.
Evenimente istorice din ziua de 15 ianuarie:
1200: Regele Franței, Philip al II-lea August a întemeiat Universitatea din Paris, care a devenit cea de a doua în Europa.
1834: S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din Bucureşti, „Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură”. Ea avea menirea de a pregăti actori calificaţi. Directorul şcolii a fost Ion Heliade Rădulescu.
1870: Ministrul de Externe adresează marilor puteri europene o notă prin care cere recunoașterea oficială a denumirii de România.
1943: A fost inaugurată clădirea Pentagonului Una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves, a fost inaugurat în Arlington, Virginia. Pentagonul (sediul central al Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii) este cea mai mare clădire administrativă din lume.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com