În ziua de 13 martie a anul 1881 s-a născut renumitul actor român Tony Bulandra. Tony Bulandra (1881-1943) şi-a făcut studiile la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. În 1902 debutează pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în piesa „Pygmalion”, în rolul lui Phadael, devenind mai târziu un distins protagonist al scenei româneşti. În anul 1914 înfiinţează Compania dramatică Mărioara Voiculescu-Bulandra, iar peste zece ani, în 1924 – Compania Bulandra-Maximilian-Storin. S-a produs şi în câteva filme româneşti.
La 13 martie 1913, în localitatea Nesfoaia, Hotin (în prezent în regiunea Cernăuți) s-a născut Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist și publicist. A absolvit Seminarul Teologic (1927–1935), Facultatea de Teologie din Chișinău (1935–1939), apoi a finalizat Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți (1942–1943), cu examen de capacitate la Religie (1946). În 1938 a fost hirotonisit preot în parohia Rângaci, regiunea Cernăuți, unde a slujit până la ocuparea teritoriului de către Rusia sovietică. S-a refugiat peste Prut, unde a găsit adăpost la Arthur Gorovei. Un timp a slujit în satul Ruși, județul Baia, iar la eliberarea Basarabiei a fost numit la parohia Marșinți din ținutul natal. A mai slujit în parohii din Corabia, Buciumeni, Boroaia, Broscăuți, Botoșani. A fost protopop la Boroaia, Suceava, profesor de religie la Corabia și Fălticeni, iconom stavrofor. Din operele sale: Mreană, mreană năzdrăvană, Păpușa năzdrăvană, Norocel Degețel, Poezii populare din județul Botoșani: cântece bătrânești. A decedat la 22 septembrie 1994, la Botoșani.
La 13 martie 1935, în localitatea Corlăteni, Bălți, s-a născut Liviu Damian, om de cultură, scriitor, eseist, jurnalist, poet și traducător român din Moldova, reprezentant de marcă al generației anilor 1960. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Chișinău în 1960. A fost redactor-șef adjunct al revistei Nistru, secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1976–1986). A debutat editorial cu placheta de versuri Darul fecioarei (1963), publicând apoi o serie întreagă de volume reprezentative de poezie: Ursitoarele, Sânt verb, De-a baba iarba, Un spic în inimă, Partea noastră de zbor, Altoi pe o tulpină vorbitoare, Inima şi tunetul, Coroana de umbră, Cavaleria de Lăpuşna, Saltul din efemer etc. A publicat volumele de eseuri Îngânduratele porţi, Pâinea, Dialoguri la marginea oraşului. A tradus din poeziile lui Iustinas Marţinchiavicius, Vladimir Solouhin, Pablo Neruda, Ianis Rițos, Nazîm Hikmet etc. A fost distins cu Premiul „N. Ostrovski” al fostei URSS (1967), a obţinut Premiul de Stat al RSSM (1984), Maestru Emerit al Artei (1985). S-a stins din viață la 20 iulie 1986, la Chișinău.
La 13 martie 1936 a avut loc premiera absolută, la Opera Mare din Paris, a tragediei „Oedip”, de George Enescu. Marele compozitor a lucrat aproape 20 de ani la aceasta operă lirică în patru acte, pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, pornind de la tragediile „Oedip rege” şi „Oedip la Colonos” scrise de Sofocle. Concret, „Oedip” a fost compusă în perioada 1921-1931, pentru soţia sa, Maria Tescanu Rosetti, cunoscută ca Maruca Tescanu Rosetti. Enescu a lucrat la această tragedie la conacul soţiei sale, într-un pavilion de vară ridicat pe o colină artificială din pământ, chiar în mijlocul pădurii. Iată ce povestea despre această perioadă: „Ar fi banal să spun că m-am pus pe treabă când, în realitate, m-am năpustit asupra ei! Eram, literalmente, posedat. Un asemenea subiect! Să abordezi pieptiş antichitatea, în ceea ce are ea mai splendid, mai legendar şi, în acelaşi timp, mai omenesc…”.
„Oedip” a fost prezentată publicului din Bucureşti la mai mult de 20 de ani de la premiera mondială, cu ocazia primei ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu”.
La 13 martie 2011 s-a stins din viață Vlad Gheorghelaş, interpret de muzică populară din Republica Moldova. S-a născut pe 22 octombrie 1949, în satul Drochia, raionul Drochia. Cariera sa de artist a început dintr-o întâmplare, când a mers la concursul republican „Cântați cu noi», ca, pe urmă, să fie invitat de către dirijorul şi violonistul Serghei Lunchevici, la un concurs de angajare în Orchestra „Fluieraş». A absolvit în 1980 Colegiul de muzică „Ştefan Neaga, după care a fost angajat în Orchestra „Lăutarii» dirijată de Nicolae Botgros. A cântat cu toate formaţiile de muzică populară: „Folclor», „Mugurel», „Joc» ş.a. În 1997, a început colaborarea cu poetul Grigore Vieru. Rodul acesteia este piesa „Tata», care l-a făcut celebru pe Vlad Gheorghelaş. Au urmat „Părinţii», „De când, mândro, te iubesc», „Noroc, noroace», „Primăvară, dacă ştii» ş.a. În total, au făcut împreună 24 de piese, alte câteva au rămas neînregistrate. Artistul era cunoscut şi datorită fluieratului artistic pe care îl interpreta cu o deosebită măiestrie.
Evenimente istorice din ziua de 13 martie:
1693: A încetat din viață Constantin Cantemir (8 noiembrie 1612 – 13 martie 1693), domnul Moldovei (25 iunie 1685–13 martie 1693), tatăl lui Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir.
1781: Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Georgium Sidus, cunoscută ulterior sub denumirea de Uranus.
1861: Taras Șevcenko a fost înmormântat la cimitirul ortodox Smolensk din Sankt Petersburg, din fondurile prietenilor săi. Peste 58 de zile, conform testamentului său, va începe reînhumarea sa în Ucraina.
1869: Chimistul rus Dmitri Mendeleev a finalizat alcătuirea Tabelului Periodic al Elementelor.
1907: S-a născut Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor la Universitatea din Chicago, membru post-mortem al Academiei Române (din 1990).
2003: Revista Nature informează că s-au găsit, în Italia, urme ale oamenilor cu poziție verticală, datând de circa 350.000 de ani.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com