În ziua de 24 aprilie a anului 1574 a avut loc Bătălia de la Jilişte, unde Ioan Vodă cel Cumplit al Moldovei (1572 –1574), zdrobeşte oastea turco-munteană, venită pentru a-l instala domn pe Petru Şchiopul. Ioan Vodă cel Cumplit a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Era fiul lui Ștefăniță cu armeanca Serpega.
La 24 aprilie 1794, la Iași, Moldova, s-a născut Mihail Sturza, prinț, domnitor al Moldovei (aprilie 1834–iunie 1849). Educația i-a fost asigurată de către abatele francez Lhommé într-un spirit conservator, cu influențe ale Luminilor franceze. În 1821, Mihail s-a înscris în partidul rusofil care dorea ieșirea Moldovei de sub dominația turcească. Era un aprig contestatar al administrației din Moldova. Deși a fost ales sub protecția turcilor, a intrat cu totul în sfera de influență a politicii rusești. Era un om instruit, susținându-l pe Gheorghe Asachi la crearea Academiei Mihăilene din Iași, cu rang universitar (prima universitate din Principate), s-a dovedit un administrator abil, deși a căutat să-și sporească substanțial averea, a făcut sau și-a dat concursul la realizarea multor lucruri bune și pentru țară. Între anii 1834–1849 au fost construite aproximativ 250 km de drumuri și 400 de poduri mici de piatră, au fost începute principalele trasee rutiere ale Moldovei cum ar fi: Galați–Tecuci–Mărășești–Bacău–Roman–Cornul Luncii și Iași–Tecuci–Galați. A redus abuzurile administrației și proprietarilor asupra țăranilor, a eliberat țiganii domniei și cei mănăstirești fiind primul gest de dezrobire din ambele principate urmat ulterior de Gheorghe Bibescu în Muntenia. A promovat învățământul din Moldova înființând printre altele Institutul de Arte și Meșteșuguri (pentru a da tineretului o educație „industrioasă”). Activitatea modernizatoare desfășurată de domnul moldovean și-a găsit o amplă reflectare în reforma sistemului judiciar. Separarea puterii judiciare de cea administrativă și legislativă a fost însoțită de înlăturarea ingerințelor administrației în procesele judiciare. Au fost instituite judecătorii județene, rurale, tribunale de apel, de comerț la Galați și corecțional la Iași. A decedat la 8 mai 1884, la Paris, Republica Franceză.
La 24 aprilie 1868, în Adjud, Vrancea, s-a născut Gheorghe Balș, inginer și istoric de artă, membru titular (din 1923) și vicepreședinte (1928–1931) al Academiei Române. A făcut studiile superioare în Elveția, luându-și bacalaureatul la Lausanne și obținând diploma de Inginer la Politehnica din Zürich, urmate de călătorii de studii în Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia și Rusia pentru cercetarea influențelor străine în arhitectura veche românească. A publicat studii valoroase de sinteză asupra arhitecturii bizantine, precum și asupra bisericilor și mănăstirilor moldovenești. S-a afirmat în calitate de constructor, colaborând cu Anghel Saligny la realizarea podului de la Cernavodă. A fost autorul unor construcții din portul Constanța și al multor construcții spitalicești, ca Institutul de seruri și vaccinuri „Louis Pasteur” din București. S-a remarcat mai cu seamă ca cercetător al arhitecturii românești, fiind unul dintre cei mai apreciați istorici ai artei vechi românești. În acest domeniu, a scris lucrări ca: O vizită la câteva biserici din Serbia, Histoire de l’art roumain ancien, Bisericile lui Ștefan cel Mare, Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea, Les monuments byzantins de Roumanie. A decedat la 22 septembrie 1934, la București.
La 24 (11) aprilie 1907 a încetat din viață Simion Florea Marian. Simion Florea Marian s-a născut pe 1 septembrie 1847, în localitatea Ilișești, județul Suceava. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți, în perioada 1871-1875, iar în 1875 a fost hirotonit preot. A fost atras încă de timpuriu de creația populară, fiind autor al unor opere folclorice și etnografice în care cultura populară este analizată în toate comportamentele: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, snoave, proverbe, legende istorice, datini, credințe, mituri, cromatică, zoologie etc. A debutat în 1866, în revista „Familia”, cu culegerea de folclor „O nuntă la Ilișești în Bucovina”. În aceeași perioadă, a adunat mai multe cântece populare, care au fost reunite în volumele „Poezii populare din Bucovina”, „Balade române culese și corese”, „Poezii poporale române”, „Tradițiuni poporale române din Bucovina”. Sub influența lui B. P. Hașdeu, a contribuit, între anii 1880 și 1900, la punerea bazelor etnografiei românești, prin lucrări de sinteză asupra culturii populare: „Chromatica poporului român”, „Ornitologia populară română” — lucrare distinsă cu Premiul Academiei Române. Pe 26 martie 1881, a fost ales membru titular al Academiei Române. A fost membru de onoare al Societății Academice din Cernăuți şi al Societății Academice „România Jună” din Viena.
La 24 aprilie 1911 s-a născut Eugen Jebeleanu, academician, poet, publicist şi traducător român. A absolvit Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Braşov și Facultatea de Drept la Bucureşti. În anii 30 a lucrat ca jurnalist în presa bucureșteană de stânga. Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă. Voce profund originală în literatura română, Eugen Jebeleanu devine cunoscut pe plan internațional odată cu apariția volumului „Surâsul Hiroshimei”, poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa.
Laureat al Premiului de poezie „Etna Taormina” din Italia (1971) și al Premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină, dar și în Republica Moldova. A decedat în 1991.
Evenimente istorice din ziua de 24 aprilie:
1184 î.Hr.: Legenda spune că grecii au intrat în Troia folosind calul de lemn, punând capăt războiului troian.
1800: Președintele John Adams a înființat Biblioteca Congresului Statelor Unite, alocând 5 mii de dolari pentru achiziționarea de cărți.
1854: Primul oficiu telegrafic din spațiul românesc. S-a înființat la Timișoara, primul oficiu telegrafic, deservind primele linii de telegraf electric din spațiul românesc, (Viena)–Timișoara–Sibiu și (Viena)–Timișoara–Lugoj–Orșova. Era situat la Gara Mare, fiind instalat de către companii austriece care au asigurat atât aparatura, cât și specialiștii.
1877: La 24 aprilie 1877, trupele ruse pătrund în România, marcând începutul războiului ruso-turc, la care va lua parte și țara noastră, contând că astfel va marca deplina independență de stat. In anul următor, independența României a devenit fapt recunoscut toate statele europene, inclusiv Imperiul Otoman.
1924: George Enescu a primit ordinul francez Legiunea de onoare. George Enescu a fost distins cu Legiunea de Onoare a Franței în grad de cavaler în 1913, în grad de ofițer în 1924 și în grad de comandor în 1936.
1926: A încetat din viață Vladimir, Cavaler de Repta (25 decembrie 1841/6 ianuarie 1842 – 24 aprilie 1926). Arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei; decan al Facultății de Teologie; rector al Universității din Cernăuți; militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române.
1949: La Kiev s-a deschis Muzeul literar-artistic „Taras Șevcenko”.
1967: Cosmonautul sovietic Vladimir Komarov moare în timpul misiunii Soyuz 1, fiind primul om care își pierde viața într-o misiune spațială.
2005: Inaugurarea Papei Benedict al XVI-lea.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com