Femeia ideală
Un bărbat ședea într-o cafenea, când de el s-a apropiat un vecin.
— Mă căsătoresc, i-a spus acesta prietenului său, și de aceea sunt foarte emoționat. Dar tu, nu te-ai gândit niciodată să te căsătorești?
Bărbatul a răspuns:
— Ba da, m-am gândit. Când eram tânăr, îmi doream foarte mult să mă căsătoresc. Și am plecat într-o călătorie pentru a o găsi pe „ea”. Într-un oraș am întâlnit o femeie frumoasă, zveltă, politicoasă și spirituală, dar ea nu cunoștea viața. Atunci am plecat mai departe, în alt oraș. Acolo am întâlnit o femeie care era și profund spirituală, și sociabilă, și minunată din toate punctele de vedere, dar ne era greu să comunicăm. În cele din urmă, am mers mai departe și, după lungi rătăciri, am găsit-o pe cea la care visasem. Era profund spirituală, plină de grație, frumoasă din orice unghi și emana liniște. Am decis că am găsit femeia ideală.
Atunci prietenul l-a întrebat:
— Și de ce nu te-ai căsătorit cu ea?
— Of, a răspuns bărbatul, dând din cap. Și ea căuta bărbatul ideal.
A iubi înseamnă a-l accepta pe „celălalt” cu modul său de viață, cu multitudinea fațetelor personalității sale, cu trăsăturile negative, și nu a căuta întruchiparea unui vis necugetat. Bărbatul desăvârșit este cel care nu caută femeia ideală.
(Din rețelele de socializare)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com