La 26 aprilie/6 mai 1600, trupele lui Mihai Viteazul au pătruns în Moldova prin trei sau, poate, chiar patru puncte: Campaniape la Focșani (conduse de Nicolae Pătrașcu), prin pasul Oituz–Valea Trotușului, coloana centrală (avangarda acesteia ajunsese la Trotuș încă de vineri 25 aprilie/ 5 mai), care se îndrepta spre Bacău, urmată după 28 aprilie/8 mai de Mihai Viteazul, prin pasul Rodna–Cucureasa, urmând drumul spre Suceava, și, posibil, pe valea Ceremușului spre nord. Toate coloanele au susținut lupte cu forțele moldo-polone care se retrăgeau spre nord. În fața acestei ofensive concentrice, Ieremia Movilă a căutat, într-o primă fază, să blocheze, fără succes, inamicul la graniță, apoi, la sfatul polonilor, s-a retras spre nord, încercând să întărească cetățile Suceava, Neamț și, în special, Hotin.
La 26 aprilie 1775, în urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, Bucovina intră în componența Imperiului Habsburgic. Denumirea ca nume propriu a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea de către Imperiul Habsburgic. Alte nume folosite pentru o scurta perioadă au fost Arboroasa, Plonina sau Cordun. Numele de „Bukowina” provine din cuvântul slav pentru fag („buk”) și a sufixelor slave „-ov” și „-ina”, astfel termenul „Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”. Termenul bucovina ca nume comun, în sensul de pădure de fagi, apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului, „în sus până la bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuți…”.
La 26 aprilie 1922 s-a născut Ştefan Augustin Doinaş, poet, membru al Academiei Române, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în 1939, cu o poezie, în „Jurnalul literar”, câștigând apoi, cu volumul „Alfabet poetic”, în 1947 Premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul „Cartea mareelor”, cuprinzând poeme preluate dintr-un volum mai vechi, rămas nepublicat, „Alfabet poetic”, dar și versuri de dată recentă, marcate de concesii făcute ideologiei oficiale (care reprezintă însă o excepție în creația sa). Volumul marca tranziția poeziei sale de la baladă la o poezie mai cerebrală.
Ștefan Augustin Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general. Cel mai cunoscut poem al său, apreciat ca unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română, este „Mistreţul cu colţ de argint”. Activitatea sa literară acoperă toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992. S-a stins din viaţă în 2002.
La 26 aprilie 1926, la Leușeni, Orhei, s-a născut Eleonora Romanescu, artistă plastică din Basarabia, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. A absolvit în 1963 Școala republicană de Arte Plastice „I.E. Repin” (actualmente „Al. Plămădeală”) din Chișinău, devenind profesoară de desen la Școala Pedagogică din Orhei. A frecventat cursurile de Restaurare Pictură în cadrul Atelierelor Centrale de Stat „Iurie Grabari”, Moscova, fiind apoi restaurator la Muzeul de Artă din Chișinău. În 1965 a fost aleasă membră a conducerii Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. A participat la numeroase expoziții de grup, a avut expoziții personale la Chișinău (1973, 1976, 1986, 1996), Odesa (Ucraina, 1973), Suhumi (Georgia, 1975), Novosibirsk (Rusia, 1979), Constanța și București (1992), Palatul Parlamentului, București (1996). Lucrări ale sale se află în muzee de artă din Chișinau, Cluj-Napoca, Constanța, Moscova, Kiev, Dușambe (Tadjikistan). A decedat la 4 noiembrie 2019.
La 26 aprilie 1963, în locuința sa din București, a murit poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile Voiculescu, cunoscut pentru scrierile „Din Ţara Zimbrului”, „La pragul minunii” şi „Lostriţa”. S-a născut în data de 13 octombrie 1884, în comuna Pârscov, județul Buzău. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (1902), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti timp de doi ani (1902-1903), după care s-a înscris la Facultatea de Medicină, ale cărei cursuri le-a urmat între 1903-1910. A fost timp de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 – 1962). A fost condamnat alături de alți membri sau colaboratori ai Rugului Aprins (Sandu Tudor, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuș, Alexandru Mironescu, Adrian Făgețeanu, Roman Braga etc.).
Poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, și luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic, din care fac parte și „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare …”. Creațiile au fost elaborate între 1954 – 1958. Cele 90 de sonete ale sale sunt o monografie închinată „paradisului și infernului iubirii”.
Evenimente istorice din ziua de 26 aprilie:
1798: Se naște Eugène Delacroix, pictor francez din perioada romantismului, precursor și afiliat timpuriu al impresionismului, unul din precursorii și teoreticienii divizionismului.
1840: La Sankt Petersburg a văzut lumina tiparului prima ediție a volumului „Cobzarul” de Taras Șevcenko.
1877: După ce artileria turcă a bombardat orașe românești de la Dunăre, armata română deschide focul asupra Vidinului. Era uvertura intrării României în războiul ruso-turc. Se spune că principele Carol (viitorul rege), care a ținut să fie de față la primele rafale, ar fi exclamat, atunci când a auzit tunurile românești, bombardând Vidinul: „Asta-i muzica ce-mi place!”.
1920: La Cluj s-a înființat primul institut de speologie din lume, denumit astăzi „Institutul Speologic Emil Racoviță”. Era prima entitate de pe glob, destinată cercetării peșterilor, formării acestora, a florei și faunei specifice formațiunilor cavernoase și a trecutului îndepărtat când oamenii, sau hominizii, se adăposteau în peșteri.
1931: La New York, a avut loc prima emisiune televizată, experimentală: protagonista emisiunii a fost actrița Fay Marbe.
1986: A avut loc explozia reactorului 4 de la centrala nucleară Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii.
1993: Curtea Constituțională a decis că Academia Română are competența de a stabili normele ortografice ale limbii române. Are loc revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com