Politologul Vadym Denysenko afirmă: țara agresoare a intrat într-o fază de ruptură critică; rușii s-au săturat de război, iar nemulțumirea a ajuns deja la „turnurile Kremlinului”.
Societatea rusă intră într-o fază de ruptură critică. Dacă anterior rușii aveau iluzia victoriei, astăzi principalul indicator al realității a devenit teza: războiul nu se va opri atâta timp cât dictatorul Putin rămâne la putere. Despre aceasta scrie Vadym Denysenko, șeful Centrului de analiză „Business Capital” în analiza sa privind procesele politice din Federația Rusă.
În opinia sa, rușii au conștientizat: războiul va dura atâta timp cât Putin este în viață. „Aceasta este o schimbare importantă în conștiință, pe fondalul faptului că războiul este nepopular, există teama de mobilizare și așteptarea unui nou război în Țările Baltice”, a menționat expertul.
Denysenko subliniază că, în ultimii cinci ani, conștiința de masă rusească a parcurs drumul de la trufia imperială la fundătură:
Anul 2021: „Toți se tem de noi”.
Anii 2022–2024: „Vom învinge rapid”.
Anul 2025: „Ceva nu merge bine”.
Anul 2026: „Războiul va dura atâta timp cât Putin va fi în viață”.
„Urmează o bifurcație — fie poporul este frânt, fie începe să capete o anumită subiectivitate. Important este că această subiectivitate este întotdeauna simțită de elite, care ar putea, de asemenea, să înceapă să se comporte diferit”, notează politologul.
Conform prognozei lui Denysenko, până la sfârșitul anului 2026, sprijinul real pentru Vladimir Putin s-ar putea prăbuși până la un prag critic. Dacă la ultimele alegeri indicatorul real era de aproximativ 72%, cu dinamica actuală Rusia va ajunge la modelul: 50% pro-Putin, 40% împotrivă și 10% „în afara politicii”. Expertul sugerează că opoziția față de Putin va fi împărțită între liberali și „ultra-patrioți”. Potrivit lui, regimul putinist va încerca deja acum să cumpere „ultra-patrioții” prin implicarea lor în politică. Există deja o declarație semioficială conform căreia 20% din locurile în Duma de Stat vor fi rezervate participanților la război.
În opinia politologului, sistemul rus nu este pregătit pentru revenirea a un milion de oameni din armată. Conform informațiilor lui Denysenko, în prezent are loc o luptă acerbă între curatorul politicii interne, Serghei Kirienko, și ministrul apărării, Andrei Belousov, pentru cine va fi „șeful peste veterani”. „Belousov nu este aici, cu siguranță, o figură independentă, ci doar reprezintă grupul structurilor de forță, care vor să limiteze rolul lui Kirienko în politica internă. Cred că, în final, Putin îi va lua unele atribuții lui Kirienko, dar va menține sistemul de conflict intern între acești jucători. Însă, ceea ce este mai important: acest model, cel puțin în această etapă, nu elimină opoziția largă față de Putin și nu permite, deocamdată, marginalizarea unei mari părți a ultra-patrioților”, menționează expertul.
Mai mult, el observă că doar o parte minimă a ultra-patrioților își dorește războiul infinit al lui Putin. Denysenko consideră că sfârșitul regimului putinist va depinde în mare măsură de unirea liberalilor cu opoziția din interiorul Kremlinului.
„Regimul nu poate să nu reacționeze la tot ceea ce se întâmplă acum la bază. În același timp, singura formă de reacție pe care o înțelege regimul este strângerea șurubului și represiunile. Iar acest lucru, la rândul său, va accelera ruptura dintre popor și putere. Totodată, trebuie să înțelegem: scăderea sprijinului pentru Putin nu înseamnă că poporul este gata de înfrângere în sensul în care o înțeleg ei”, a concluzionat Vadym Denysenko.
Anterior, publicația Politico a scris că parada militară de la Moscova a devenit principala temere a lui Putin. O altă publicație occidentală, Independent, a relatat despre paranoia dictatorului pentru propria viață, pe fondalul loviturilor ucrainene în interiorul Rusiei și al unei serii de asasinate ale unor oficiali ruși de rang înalt. Între timp, The New York Times a analizat cum principalul ritual patriotic al Federației Ruse a devenit o demonstrație a slăbiciunii dictatorului și a prognozat ce se va întâmpla cu Rusia în continuare.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com