Cu „Cântec de leagăn pentru bunici” și cu sfânta chemare a casei părintești
Nu este vorba de o dată oficială, ci de o tradiție locală, respectată de-a lungul deceniilor care ține de activitatea Teatrului popular „Miorița”. În fiecare an, în una din primele duminici după Paște, actorii amatori horboveni își invită consătenii la premiera unui spectacol, pregătit de ei în zilele lungi de iarnă. Anume un asemenea eveniment și constituie o adevărată sărbătoare a artei teatrale. El este atestat și ca participare a Teatrului „Miorița” la Festivalul regional „Primăvara teatrală”. Or, acțiunea de pe scenă este urmărită nu numai de spectatori, ci și de membrii juriului (specialiști de la Cernăuți), prezenți în sală. Iar „notele” primite de actorii horboveni le permit mai de fiecare dată să ocupe locuri de frunte la acest festival și să-și mențină titlul onorific de „colectiv popular”.
Fiind deocamdată unicul teatru popular românesc din Ucraina, Teatrul „Miorița” se orientează mai mult spre piesele autorilor români. După cum afirmă actuala regizoare, Maria Buzduga, actorilor horboveni le sunt mai aproape de suflet lucrările dramaturgilor de la Chișinău, inspirate din viața cotidiană a satului. Astfel, pentru premiera din anul curent a fost aleasă piesa lui Dumitru Matcovschi „Cântec de leagăn pentru bunici”. Ea a avut loc duminică, 17 mai.
Colectivul de actori horboveni a reușit cu alegerea piesei. Membrii juriului (Iana Grigoraș, specialistă la Centrul Bucovinean de Cultură și Artă din Cernăuți, actorul Grigori Rudenko-Kraievski, recent demobilizat de pe front) au recunoscut că, deși nu cunosc limba română, prin jocul excelent al actorilor horboveni au înțeles mesajul principal al spectacolului. Scris prin anii 70 ai secolului trecut, „Cântecul de leagăn pentru bunici” nu și-a pierdut actualitatea nici în prezent, când, din cauza războiului, în satele noastre au rămas în mare parte copiii și buneii. Cronicile teatrale afirmă: „Cântec de leagăn pentru bunici” este un spectacol despre viața plină de griji a sătenilor, dar și despre cuibul părintesc părăsit de copii. E povestea tuturor părinților, care întotdeauna își așteaptă, disperați, fiii și fiicele în ograda părintească. Actorii de la țară, din Horbova, fără să le citit vreo dată, au confirmat același lucru.
Protagonistul spectacolului este Teofil Augustinovici, fost profesor la școala din sat, care, fiind la pensie, și-a găsit o ocupație de a face mături. Ele prind bine în gospodărie și cu ajutorul lor pot fi scuturați de pe pomi „fluturii americani”. Adevărul zilelor de astăzi ne alarmează: „înstrăinarea” atacă tot mai intens „arborele vieții”. Rolul fostului profesor este jucat minunat de Viorel Semen. La el ajung îngrijorările altui personaj – Visarion (Mihai Semen), care declară că satul a rămas fără păsări. Iar un sat fără păsări este lipsit de viitor. Singurătatea este acea care aduce în casele oamenilor cântecul de leagăn pentru bunici. În final, fostul profesor Teofil Augustinovici, care a educat mai multe generații de fii și fiice ale satului și le-a îndreptat în lumea mare, declară că păsările se vor întoarce, neapărat se vor întoarce. Lui i se poate da crezare, căci vede viața diferit față de sătenii săi. Or, lumea sa este o lume interioară, în care bucuriile și frustrările vieții omenești se bat cap în cap, relevând setea omenească de un trai fericit.
Soția lui Teofil Augustinovici, Margareta Aurelevna (Alina Boiciuc), fostă și ea învățătoare, își trăiește drama vieții disperată. Mai bine zis, este un strigăt de disperare față de valorile umane sacre. Margareta îi reproșează mereu soțului că au trăit o viață și nu au reușit să-și ridice propria casă, ci locuiesc în casă străină. Vecinul lor, Nae (Toader Lișman), trăiește mereu cu dorul de liniște și se plânge că îl trage pământul tot mai adânc.
Un rol modest – femeia de serviciu – i-a revenit de data aceasta Elenei Jechil, șefa Bibliotecii din sat, antrenată mai la toate spectacolele Teatrului „Miorița”. Unicul rol pentru un tânăr în spectacolul „Cântecul de leagăn pentru bunici” este cel al șoferului Gore (Vlad Jitariuc, student la Universitatea din Cernăuți), înzestrat cu aptitudini de afaceri.
Decorația și sonorizarea spectacolului au fost asigurate de Toader Lișman, directorul Casei de Cultură, Iulian Buzduga, conducător artistic al colectivului popular „Alunelul”, și de Alina Muraru, bibliotecară și prezentatoare. În final, actorilor li s-au înmânat flori și cadouri, ei au fost felicitați de Vasile Țurcan, primarul CT Ostrița, și de Sorina Palamariu, starostele satului Horbova.
În spiritul dialogurilor din spectacol, regizoarea Maria Buzduga, Lucrător emerit al culturii din Ucraina, și-a exprimat speranța că păsările nu vor dispărea din satele noastre, iar ciripitul lor va însemna un cânt al păcii. „Se vor întoarce tinerii în sat și vom pune în scenă și comedii, așa cum este specific Teatrului „Miorița”, a declarat cu încredere doamna Maria Buzduga. Credem că va fi anume așa.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com