Putin, un fost ofițer KGB care a crescut cu povești despre faptele eroice ale armatei sovietice, preferă să ignore ororile războiului pe care tot el l-a declanșat.
Războiul împotriva Ucrainei, declanșat de dictatorul rus Vladimir Putin, durează deja mai mult decât Primul Război Mondial, însă nu se observă semne ale încheierii sale. În același timp, așa cum se arată într-o analiză amplă publicată de The Times, experții se întreabă tot mai des: ce se va termina mai repede – războiul sau epoca civic-politică a dictatorului rus?
Jurnaliștii au reamintit că, în februarie 2022, Kremlinul miza pe cucerirea Kievului în 3 zile, însă ceva a mers prost, iar acum, după mai bine de patru ani, invazia rusă s-a transformat într-un război de uzură prelungit și extrem de costisitor.
Conform datelor jurnaliștilor independenți ruși și ale serviciilor de informații occidentale, pierderile armatei ruse ar putea fi între 225.000 și 500.000 de oameni. Cu toate acestea, Kremlinul nu dezvăluie datele privind pierderile.
„Putin, un fost ofițer KGB care a crescut cu povești inspirate despre faptele eroice ale armatei sovietice, preferă să ignore astfel de orori”, notează publicația. Jurnaliștii au adăugat că Putin afișează o încredere deplină în victorie și respinge orice idee de compromis. În special, el a refuzat propunerea Președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, de a avea o întâlnire personală pentru a discuta despre încheierea războiului. „Este foarte răbdător. Crede în victorie”, a comentat pentru publicație o sursă apropiată de Kremlin.
În același timp, Ucraina continuă să intensifice presiunea asupra Rusiei. În ultimele luni, dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și rachetele lovesc tot mai des obiective militare și infrastructura strategică din adâncul teritoriului rus. Potrivit publicației, Kievul își sporește activ propria producție de armament rachetar, ceea ce îi permite să depindă mai puțin de livrările aliaților occidentali.
Totodată, în Rusia devin tot mai vizibile semnele de oboseală cauzate de război. Jurnaliștii au remarcat că regimul de la Kremlin încearcă să mențină o aparență de viață normală, în special la Moscova, însă starea de spirit a populației se schimbă treptat. Tot mai mulți ruși admit că s-au săturat de război, chiar dacă nu sunt pregătiți să critice deschis puterea.
Cu toate acestea, analiștii nu văd semne ale prăbușirii iminente a regimul lui Putin. Conform unui studiu realizat de centrul de analiză NEST, economia rusă s-a adaptat la sancțiuni și la cheltuielile militare, iar structurile de forță mențin controlul total asupra situației interne din țară.
Prin urmare, speranțele că dificultățile economice îl vor forța pe Putin să oprească războiul par nerealiste. Deși economia suferă, nu există indicii reale că ar fi pe punctul de a se prăbuși. De asemenea, nu există semne că Putin ar fi vulnerabil în fața unei revolte populare sau a unei lovituri de palat, a subliniat publicația, citând raportul NEST.
Autorii materialului au atras atenția și asupra unei alte probleme a Kremlinului – creșterea influenței ultranaționaliștilor, care consideră că Putin nu este destul de dur și cer o escaladare și mai puternică a războiului.
Mihail Hodorkovski, fost oligarh rus și actual inamic al lui Putin, consideră că schimbări serioase în Rusia pot începe doar după plecarea acestuia de la putere. Totuși, deocamdată, experții nu observă nici premise pentru schimbarea puterii în Rusia, nici semne ale unui sfârșit rapid al războiului. De aceea, întrebarea privind ce se va termina mai repede – războiul sau epoca lui Putin – rămâne deschisă.
Ieri, deputatul ucrainean Roman Kostenko a exprimat opinia că dictatorul rus Vladimir Putin a intrat într-un impas în războiul împotriva Ucrainei, neatingându-și niciunul dintre obiective. Însă, fără a le atinge, el nu poate pune capăt războiului.
În plus, publicația The Wall Street Journal (WSJ) a dezvăluit cum a pierdut Kremlinul așa-numitul său „străinătate apropiată”. Jurnaliștii au subliniat că, în timp ce Ucraina ripostează Rusiei, toate celelalte foste republici sovietice, cu excepția Belarusului, se distanțează cu fermitate de Kremlin.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com